MISIUNE FACILĂ PENTRU CCR Parlamentul recunoaşte că a greşit în chestiunea moţiunii de cenzură

Punctele de vedere ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, precum şi punctul de vedere al Guvernului cu privire la modul în care a fost depusă şi înregistrată moţiunea de cenzură vor ajunge astăzi pe masa judecătorilor Curţii Constituţionale, care vor stabili un termen pentru privind soluţionarea acestui conflict juridic între cele două puteri ale statului: legislativă şi executivă.

Conform punctului de vedere însuşit de Biroul permanent al Senatului şi întocmit de Comisia pentru constituţionalitate, moţiunea de cenzură cu titlul "Demiterea Guvernului Cîţu, singura şansă a României de a trăi!" a fost iniţiată şi depusă de parlamentarii USRPLUS şi AUR cu nerespectarea dispoziţiilor constituţionale ale art.113 alin.(2) din Constituţia României. În consecinţă, Biroul Permanent al Senatului solicită Curţii Constituţionale să constate existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Parlament şi Guvern şi să admită sesizarea formulată de premierul Florin Cîţu.

Anca Dragu, preşedintele Senatului, a declarat că nu este de acord cu punctul de vedere adoptat de majoritatea PNL-PSD-UDMR din Biroul Permanent şi că va trimite către CCR, alăturat, un punct de vedere personal cu privire la depunerea moţiunii de cenzură de către colegii săi din USRPLUS şi de către parlamentarii AUR.

"Punctul de vedere a trecut în Comisia de constituţionalitate cu 8 la 3 voturi, iar în Biroul permanent a trecut cu 9 la 4. Este punctul de vedere însuşit de Biroul permanent. A fost solicitarea de a adăuga opinia USR PLUS la acest punct de vedere, dar a fost respinsă. Ca atare, pentru prima dată, Biroul permanent trimite către CCR un punct de vedere defavorabil Senatului. PSD, PNL şi UDMR au votat pentru acest punct de vedere al Comisiei de constituţionalitate", a afirmat Anca Dragu după şedinţa conducerii Senatului.

Ea a precizat că punctul său de vedere transmis către CCR va reitera faptul că informaţiile prezentate de Guvern în legătură cu moţiunea sunt incorecte.

"Vom explica că ceea ce susţine Guvernul este incorect. Informarea Guvernului a avut loc atunci când am avut Birouri permanente întrunite. Timp de 4-5 zile, aceste Birouri nu s-au întrunit. Ei invocă faptul că nu a fost informat Guvernul în aceeaşi zi, dar cutuma spune că informarea Guvernului se face ataşându-se calendarul stabilit pentru moţiunea ce a fost depusă. Noi, pe 3 septembrie, nu am avut un calendar, nici pe 4, nici pe 5, nici pe 6. (...) Procedural, eu, ca preşedinte, pot să trimit un punct de vedere către CCR. Aşteptăm decizia CCR pe sesizarea formulată de Guvern", a adăugat preşedintele Senatului.

În apărarea punctului de vedere exprimat de Anca Dragu, s-a situat şi colegul său Ionuţ Moşteanu, liderul deputaţilor USRPLUS şi purtător de cuvânt al respectivei formaţiuni politice.

"Este prima dată când una din Camere spune că «da, am greşit». Este inacceptabil. Preşedinţii celor două Camere au atributul de a sesiza CCR în caz de conflict constituţional, tot ei trebuie să se şi apere, sunt liberi să-şi exprime punctul de vedere. Noi pregătim un punct de vedere suplimentar la grup. Le cerem ambilor preşedinţi să aibă un punct de vedere propriu pentru apărarea acestei instituţii. (...) Nu putem permite acestei noi alianţe toxice PNL - PSD să facă agenda Senatului şi practic să pună beţe în roate în continuare acestei moţiuni. (...) CCR va judeca faptele şi, din punctul nostru de vedere, faptele sunt foarte clare: deputaţii unei minorităţi nu pot fi împiedicaţi să depună o moţiune de cenzură", a afirmat Ionuţ Moşteanu.

La rândul lor, majoritatea membrilor Biroului permanent al Camerei Deputaţilor a stabilit că este un conflict constituţional între Guvern şi Parlament şi nu între preşedinţii celor două Camere şi Guvern şi a decis să îşi însuşească punctul de vedere întocmit de Comisia pentru constituţionalitate a Camerei superioare şi aprobat de Biroul permanent al Senatului.

În respectivul punct de vedere se mai arată că USR-PLUS a depus o parte dintre semnături scanate, fapt ce contravine regulamentului celor două Camere ale Parlamentului care nu prevede o astfel de posibilitate.

"Exprimarea manifestării de voinţă individuale în forma prevăzută de lege atestă că moţiunea de cenzură este însuşită de persoana semnatară, iar aceasta îşi poate asuma răspunderea pentru conţinutul documentului prin intermediul unei semnături valide, respectiv poate să decline răspunderea pentru conţinutul documentului în cazul unei semnături nevalide. Totodată, semnătura atestă că documentul semnat - în conţinutul lui - nu mai poate fi modificat ulterior semnării sale. (...)

Astfel, textul moţiunii de cenzură face corp comun cu listele de semnături care atestă manifestarea de voinţă expresă, individuală şi unilaterală de însuşire a respectivului text. Îndeplinirea condiţiei de validitate cu privire la numărul minim de parlamentari necesar pentru iniţierea unei moţiuni de cenzură nu se poate stabili decât prin raportare la momentul depunerii moţiunii, iar nu prin raportare la un moment ulterior, nedefinit în timp. (...) Regulamentul activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului prevede, în art. 94 alin. (1), că moţiunea de cenzură iniţiată de cel puţin o pătrime din numărul total al deputaţilor şi senatorilor se prezintă birourilor permanente şi se comunică Guvernului de către Preşedintele Camerei Deputaţilor, în ziua în care aceasta a fost depusă", se arată în punctul de vedere al Senatului, însuşit şi de Camera Deputaţilor.

În text se precizează că nu a fost efectuată de către conducerea celor două Camere o verificare a celor 124 de semnături depuse în 3 septembrie şi nici cu privire la cele 34 de semnături depuse ulterior, în 6 septembrie, care vizau aceeaşi moţiune depusă în 3 septembrie, toate fiind comunicat in corpore Guvernului de către preşedintele Camerei Deputaţilor abia în 7 septembrie, ceea ce încalcă dispoziţiile art. 94 alin. (1) din Regulamentul activităţilor comune.

Liderul deputaţilor PSD, Alfred Simonis, a precizat că punctul de vedere al Senatului a fost asumat de preşedintele Camerei Deputaţilor (n.red. - func­ţia de preşedinte a fost exercitată ieri de vicepreşedintele Florin Roman, conform delegării primită din partea lui Ludovic Orban), care a fost supus votului Biroului Permanent, punct ce a trecut de votul membrilor acestui birou.

"CCR cere punctul de vedere al Parlamentului. Conflictul este între Parlament şi Guvern, nu între Orban şi Cîţu, nu între preşedintele Senatului şi Guvern. (...) Mai periculos mi se pare să avem patru puncte de vedere: unul al preşedintelui Senatului, altul al preşedintelui Camerei, unul al Biroului Permanent al Senatului şi altul al Biroului Permanent al Camerei Deputaţilor (...) Faptul că preşedintele Camerei Deputaţilor, Ludovic Orban, a trimis în a şasea zi moţiunea de cenzură la Guvern, deşi era obligat să o trimită din prima zi în care a primit-o, este un fapt, este realitatea. Că ne convine, că nu ne convine, aceasta chestiune trebuia trimisă în prima zi. Parlamentul trebuie să se apere doar atunci când are dreptate", a concluzionat Alfred Simonis.