Potenţialul ţării noastre în materie de resurse minerale este extrem de ridicat, potrivit experţilor în minerit şi geologie, România având bogate zăcăminte de aur (printre cele mai mari rezerve de aur din Europa), cupru, bauxită, dolomită, fier, uraniu, sare etc.
Totodată, resursele minerale au fost incluse în Planul Naţional pentru Atragerea Investitorilor, Guvernul urmând să privatizeze sau să semneze diverse acorduri de parteneriat pentru redeschiderea unor mine de la noi din ţară.
• Cupru Min - aproximativ 60% din zăcămintele de cupru ale ţării
Recent, ministrul Economiei a decis încheierea unui parteneriat la Cupru Min Roşia Poieni pe o perioadă de şapte ani.
Societatea din Abrud a scos la vânzare, prin licitaţie cu ofertă în plic, precedată de negociere pe bază de oferte preliminare şi neangajante, o cantitate maximă de 331.890 tone de concentrat de cupru, care va fi ajustată în funcţie de preţul de vânzare stabilit conform contractului.
Avansul cerut de Minsterul Economiei este de 40 de milioane de dolari.
Printre companiile interesate de o asociere la Cupru Min Roşia Poieni se află Trafigura, Glencore, Dundee Precious Metals.
• Moldomin Moldova Nouă - o treime din zăcămintele de cupru ale ţării
Ministerul Economiei, Varujan Vosganian, a anunţat, recent, că încearcă finalizarea unor proceduri cu ANAF, principalul creditor al Moldomin în vederea facilitării privatizării companiei, aflată în plin proces de lichidare.
Lichidatorul societăţii Moldomin a evaluat zăcământul de la Moldova Nouă la 200 de milioane de tone, adică aproximativ 1 miliard de euro.
Singurul investitor interesat de relansarea activităţii de minerit de la Caraş Severin este compania eleveţiană Mineco care a semnat un pre-contract cu Moldomin pentru vânzarea minelor, urmând ca terenurile să fie intabulate, şi să se obţină certificatele de exploatare.
Mineco este formată dintr-un grup de companii şi, potrivit lichidatorului, în 2011, avea mine în Serbia şi Bosnia. Potrivit site-ului companiei, Mineco AG are şi o reprezentanţă la Moscova. Elveţienii de la Mineco şi-au manifestat interesul pentru Moldomin din 2006.
• Remin Baia Mare - şaisprezece licenţe de exploatare a minereurilor neferoase, 118 halde de mină
Societatea băimăreană Remin a intrat în proces de insolvenţă în anul 2009, principalul creditor fiind Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS) care a preluat de curând creanţele pe care Agenţia Naţională pentru Administrare Fiscală.
Direcţia Generală a Finanţelor Publice Maramureş administra împreună cu Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului, la societatea comercială Remin Baia Mare, creanţe în valoare totală de 475.337.000 lei.
Autorităţile caută, în prezent, investitori pentru relansarea activităţii minere de la Baia Mare, urmând ca, până pe 17 iulie, companiile interesate să poată depună scrisori de intenţie pentru o posibilă investiţie.
Oficialii societăţii maramureşene ne-au declarat că cinci companii străine sunt interesate, până în prezent, de privatizarea Remin Baia Mare.
African Consolidated Resources şi Metals Finance Limited sunt două dintre companiile care s-au arătat deja interesate de patrimoniul Remin Baia Mare.
• Băiţa Ştei - contract de asociere în participaţiune, în valoare de 8,5 milioane de lei
Varujan Vosganian declara că la societatea Baiţa Ştei a semnat un contract cu Remat Group Management şi BS Recycling potrivit căruia cele două companii vor furniza o sumă de bani destinată modernizării şi capitalului de lucru, inclusiv plăţii datoriilor restante, primind în schimbul investiţiei jumătate din producţia de resurse neferoase.
Compania Remat Group Management este condusă de Mihai Cernăianu care mai este şi membru al consiliului de administraţie a companiei METANEF HOLDINGS AG, potrivit datelor publice.
• Perimetrele miniere din Deva - Muncel şi Brad - bogate resurse polimetalice
Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM) a aprobat, la începutul anului, trei licenţe de concesiune către European Goldfields Deva pentru explorarea minereurilor polimetalice din perimetrele Deva - Muncel şi Brad. Eldorado Gold Corp Canada a preluat, în urmă cu doi ani, compania European Goldfields, acţionar majoritar (80%) la Deva Gold. Firma Deva Gold primise dreptul de exploatare prin cianurare a minereurilor de aur şi argint din zona Certej, judeţul Hunedoara.
În ţara noastră, Eldorado a intrat prin achiziţia, pentru 2,4 miliarde dolari, a companiei European Goldfields, care deţinea 80% din proiectul de la Certej. În urma acestei tranzacţii, participaţia a revenit Eldorado. Restul de 20% este deţinut de către statul român, prin intermediul Minvest Deva.
• Zonele miniere de la Rovina - Criscior - bogate în aur şi argint
Poiectul aurifer este derulat de compania Samax, deţinută de grupul Carpathian Gold, listată la Bursa din Toronto.
Proiectul prevede o investiţie totală de circa 1,2 miliarde de dolari pentru extragerea a aproximativ 150 de tone de aur şi 400.000 de tone de cupru pe durata a 21 de ani de la data începerii exploatării.
Concesiunea de la Rovina este situată în Munţii Apuseni, la 20 de kilometri de Roşia Montană.
• Zăcăminte de uraniu de la Tulgheş, Carpaţii Orientali
România este singura ţară din Europa şi printre puţinele din lume care deţin, actualmente rezerve de uraniu.
Guvernul va dezbate, în acest an, posibilitatea exploatării resurselor de uraniu descoperite în Carpaţii Orientali, la Tulgheş.
Potrivit reprezentanţilor Companiei Naţionale a Uraniului, studiul de fezabilitate privind exploatarea uraniului de la Tulgheş a fost deja finalizat, urmând ca Guvernul să aprobe demararea proiectului.
În prezent, în ţara noastră mai există doar o mină de uraniu, cea de la Crucea, din judeţul Suceava.