EnglishRedeschiderea urmăririi penale în dosarele privind decesul disidentului anticomunist Gheorghe Ursu, dispusă prin ordonanţa Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PICCJ), a fost confirmată astăzi de către judecătorul de cameră preliminară din Curtea Militară de Apel Bucureşti (CMAB).
Magistratul CMAB "a constatat legalitatea şi temeinicia acestei măsuri", potrivit unui comunicat remis azi redacţiei.
Prin Ordonanţa din 5 noiembrie 2014, Procurorul General a infirmat soluţiile de netrimitere în judecată în dosarele vizând moartea disidentului (nr. 1304/P/2008 şi nr. 1043/P/2010 ale Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din PICCJ, precum şi nr. 179/P/2012 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti).
"În noul cadru procesual, cercetările vor continua pentru a lămuri, sub toate aspectele, împrejurările în care au fost comise faptele ce pot constitui infracţiuni contra păcii şi omenirii, incriminate în noul Cod penal ca infracţiuni contra umanităţii, precum şi pentru a identifica toate persoanele responsabile de comiterea acestora", conchide comunicatul citat.
Redeschiderea urmăririi penale vine după ce Andrei Ursu, fiul disidentului, a stat 17 zile în greva foamei, până la 7 noiembrie.
Gheorghe Ursu (inginer de construcţii, poet şi scriitor) a fost cercetat de Securitate în anii '80, după ce trimisese scrisori către postul de radio Europa Liberă şi pentru că ţinea un jurnal în care critica regimul comunist. Pentru evitarea unui caz de persecuţie politică ce ar fi fost neprielnic regimului Ceauşescu pe plan internaţional, Securitatea i-a înscenat lui Gheorghe Ursu un caz de drept comun (pentru posesia a 17 dolari), pentru care l-a arestat pe 21 septembrie 1985. Inginerul a fost închis într-o celulă cu doi deţinuţi de drept comun, Marian Clită şi Gheorghe Radu, care au primit ordin de la securişti să exercite acte de violenţă asupra lui Ursu.
Conform mărturiilor din dosar, timp de două luni (până la 17 noiembrie 1985), ofiţerul de securitate Marin Pîrvulescu l-a anchetat şi torturat pe Gheorghe Ursu în arestul Miliţiei din Calea Rahovei (arest situat în aceeaşi clădire cu Direcţia de Cercetări Penale a Securităţii).
Disidentul a murit pe 17 noiembrie 1985, în arestul Miliţiei Bucureşti, în urma bătăilor primite de la Pîrvulescu şi alţi ofiţeri de securitate.
Până în prezent, trei persoane au fost condamnate în această speţă: col.(r) Tudor Stănică (pe atunci şeful Miliţiei din Capitală), col.(r) Mihai Creangă (adjunctul lui Stănică) şi Marian Clită, fiecare primind câte 20 de ani de închisoare.
Tudor Stănică nu a stat nicio zi după gratii, invocând motive medicale, Creangă a scăpat după 10 ani, iar Clită a ieşit din închisoare după 9 ani, pentru bună purtare.
Marin Pîrvulescu recunoaşte că l-a anchetat pe Gheorghe Ursu când acesta era liber, dar neagă că l-ar fi torturat.
În 2007, fiul lui Gheorghe Ursu a depus o plângere împotriva lui Marin Pîrvulescu, în care cerea procurorilor de la Parchetul Militar să îl cerceteze pe acesta pentru tortură motivată politic.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
