MUGUR ISĂRESCU, GUVERNATORUL BNR: "Costurile energiei nu s-au dus niciodată atât de repede în preţurile finale"

Niciodată costurile energiei nu s-au transmis atât de repede în preţurile finale ale consumatorilor, a afirmat ieri guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, în cadrul conferinţei de presă în care a fost prezentat noul raport trimestrial asupra inflaţiei.

Conform documentului, BNR estimează o inflaţie de 16,3% pentru finalul acestui an, peste prognoza anterioară de 13,9%. Pentru finele anului viitor, banca se aşteaptă la o inflaţie de 11,2%, comparativ cu 7,5% cât estima în vară, indicatorul urmând să coboare la 4,2% în trimestrul al doilea din 2024, peste ţinta pe termen lung a băncii de 2,5%. Potrivit guvernatorului, prognoza băncii naţionale privind inflaţia nu a putut include hotărârile recente ale Guvernului, prin care a fost plafonat preţul energiei.

Mugur Isărescu a spus: "La sfârşitul acestui an vedem o inflaţie mai mare decât în prezent, în jur de 16% (...).

În noiembrie anul trecut, creşterea lunară a IPC (n.r Indicele Preţurilor de Consum) a fost chiar zero. Nu vedem o asemenea performanţă şi în noiembrie anul acesta. Când va apărea, în decembrie, inflaţia din noiembrie comparată cu cea din noiembrie anul precedent, probabil că va fi peste 15%. Asta nu înseamnă că ce s-a întâmplat în octombrie a fost un accident. Efectul de bază îşi joacă rolul său în evoluţia Indicelui Preţurilor de Consum. Probabil datorită acestui lucru o să avem din nou o creştere a ratei anuale a inflaţiei până la 16%. După care, pe ipoteza iniţială pe care s-a calculat scenariul de bază, inflaţia scade probabil permanent, cu excepţia lunii august a anului viitor (...)".

Guvernatorul a adăugat: "Am calculat şi rata anuală a inflaţiei în ipoteza prelungirii schemei de plafonare şi se observă o diferenţă majoră de câteva puncte procentuale. Mai mult ca sigur că în luna februarie, când avem raportul viitor, proiecţia va ajunge în apropierea ţintei undeva în 2024. Nu am avut timp să calculăm efectele indirecte. Dacă unele preţuri la energie, gaze naturale, se vor duce în jos şi vor reduce costurile, este posibil să avem o evoluţie mai bună, să intrăm mai repede în intervalul ţintit. Dacă avem prelungirea războiului, cu efecte puternice în ceea ce priveşte aprovizionarea cu energie, cu o iarnă dificilă, etc., traiectoria se schimbă".

În octombrie, rata anuală a inflaţiei a coborât la 15,32%, de la 15,88% în septembrie, în timp ce în dinamica lunară preţurile de consum au urcat cu 1,3%, creştere similară cu cea înregistrată în luna anterioară.

Mugur Isărescu a afirmat că printre factorii care au dus la creşterea inflaţiei se remarcă, în mod deosebit, efectele indirecte ale majorării costului cu energia, adică transmiterea acestora în costurile altor produse şi în final în preţurile de consum. "La acestă tendinţă a contribuit şi seceta severă din acest an, nu doar din România ci şi din Europa, dar şi conflictul armat din Ucraina", a adăugat guvernatorul BNR.

• "La începutul anului am spus că nu e de glumă cu preţul energiei, pentru că se duce repede în alte preţuri"

Conform guvernatorului, majorarea preţurilor energiei s-a transmis în preţul final al altor produse mult mai rapid decât estima banca naţională, astfel încât inflaţia a depăşit semnificativ anticipaţiile BNR.

"În ceea ce priveşte inflaţia de bază, aici avem efectele şocului energetic. Aş putea spune că au depăşit semnificativ ceea ce am anticipat la Banca Naţională. Pot să fac şi o mărturisire: ceea ce am anticipat eu, ce am trăit în această perioadă de când sunt guvernator; sunt mai multe efecte ale majorării preţurilor la energie, la ţiţei, asupra altor produse. La începutul anului am spus că nu e de glumă cu preţul energiei, pentru că se duce repede în alte preţuri. Este o componentă cvasi-permanentă în aproape toate costurile", a afirmat guvernatorul BNR.

Mugur Isărescu a adăugat: "Noi, la Banca Naţională am mai trăit asemenea creşteri de costuri care vin din mişcări ale preţului energiei. Acum am luat date din 2005 până în prezent. Concluzia noastră e că niciodată nu s-au dus atât de repede costurile la energie în preţurile finale. Sunt mai multe explicaţii pentru care credem că s-a întâmplat acest lucru. În trecut a fost mai degrabă preţul la petrol. Acum le avem pe toate. Şi petrol, şi gaze naturale şi energie electrică. În trecut erau mai limitate. Acum majorările au fost de amploare, mai ales la gaze naturale".

• "Nouă ţări, inclusiv din zona euro, au o inflaţie mai ridicată decât a noastră"

Conform guvernatorului BNR, dacă în noiembrie 2019 ţara noastră era "campioană" în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte inflaţia, acum situaţia s-a îmbunătăţit, iar România este pe poziţia a zecea.

"Dacă ne comparăm cu ceea ce vedem în Uniunea Europeană, în noiembrie 2019 România era «campioană», cu cea mai mare rată a inflaţiei. Pe parcursul a aproape trei ani, ne-am îmbunătăţit situaţia comparativ cu alte ţări europene, şi suntem pe poziţia a zecea. Nouă ţări au o inflaţie mai ridicată decât a noastră, inclusiv ţări din zona euro. Mulţi cred că dacă ai intrat în zona euro, ai scăpat de inflaţie. Uite că nu se dovedeşte adevărat. Dacă am lua şi evoluţia din luna octombrie, cred că ne-am mai îmbunătăţi situaţia faţă de alte ţări din Uniunea Europeană".

Conform guvernatorului, la această temperare relativă a creşterilor de preţuri, alături de petrol, au contribuit şi pieţele metalelor, alimentele şi îngrăşămintele, unde s-a constatat o anumită detensionare. "Preţurile producţiei industriale pe piaţa internă sunt însă foarte mari, iar mai devreme sau mai târziu ele se transmit în preţurilor de consum. Dar obsevăm şi aici în ultimele luni o calmare a majorărilor. Avem situaţia din agricultură, seceta severă extinsă şi prelungirea conflictului armat din Ucraina, care au contribuit semnificativ la menţinerea cotaţiilor materiilor prime agricole la nivel ridicat, Ucraina fiind un mare exportator de produse agricole", a spus Mugur Isărescu.

În ceea ce priveşte activitatea economică, guvernatorul a subliniat că, în primul semestru al anului curent, ţara noastră a avut una dintre cele mai bune dinamici din Uniunea Europeană. "Dar pentru partea a doua anului este previzibilă o temperare în linie cu evoluţiile şi din plan internaţional şi cu impactul recesionist pe care îl are inflaţia, pe de o parte şi, pe de altă parte, cu întărirea politicii monetare", a afirmat Mugur Isărescu.

Potrivit guvernatorului, din punct de vedere istoric, creşterile de dobândă operate în ultima perioadă de BNR nu sunt foarte mari, dar "îi ustură la pungă" pe cei care plătesc.

"Orice comparaţie cu perioada de represiune financiară din care a ieşit omenirea nu utilă. Perioada dobânzilor scăzute, puternic real negative, real negative, şi chiar nominal negative, este o perioadă depăşită şi nu are niciun rost să comparăm cu ce a fost în urmă cu trei-patru ani, pentru că ne iluzionăm, nu se mai repetă. Trebuie să ne comparăm cu o situaţie normală în care, uşor-uşor, va intra omenirea", a spus Mugur Isărescu.

Săptămâna trecută, Consiliul Băncii Naţionale a României (BNR) a ridicat dobânda de politică monetară cu 0,5%, la 6,75%.