MUGUR ISĂRESCU NE AVERTIZEAZĂ: "În anii de succes se formează sâmburele unei crize, iar 2015 este de succes"

În fiecare an de succes se formează un sâmbure al unei viitoare crize, iar 2015 este un an de succes, a atras atenţia, ieri, Guvernatorul Mugur Isărescu, exprimându-şi speranţa că, de data aceasta, vom fi suficient de "isteţi" ca să ocolim acest risc.

"De câte ori să dăm cu capul într-un perete ca să vedem că e tare?" a întrebat şeful BNR, răspunzând unei întrebări referitoare la declaraţiile fostului preşedinte Traian Băsescu, care a spus, luni, că "2017 va fi anul 2010 al crizei profunde, cu o ţară destabilizată economic".

Fostul şef al statului a adăugat: "Am convingerea că anul acesta, cu pomenile electorale făcute, este echivalentul anului 2007 din timpul lui Tăriceanu. Intrarea noului Cod Fiscal înseamnă echivalentul lui 2008 din timpul lui Tăriceanu. Îmi fac datoria, ca om cu experienţă şi care nu mai are interese, să avertizez că 2017 va fi anul 2010 al crizei profunde, cu o ţară destabilizată economic şi care va avea din nou deficit de cont curent consistent, pentru că se stimulează din nou uriaş consumul, iar România nu produce cât ar consuma românii când au bani, pe de-o parte, iar pe de altă parte va trebui să se împrumute mulţi bani pentru a se acoperi găurile generate de relaxarea fiscală iraţională pe care o face actuala majoritate. (...) Dacă se va promulga noul Cod fiscal, 2017 va fi echivalentul lui 2010".

Guvernatorul BNR a avertizat, din nou, ieri, că aprobarea Codului Fiscal în forma actuală "va schimba traiectoria economică".

Măsurile de relaxare fiscală prevăzute în cod "nu încap" toate în acelaşi timp, a reiterat şeful BNR, apreciind că nu există substitut la politici macroeconomice echilibrate.

Mugur Isărescu a explicat ce presupune evaluarea riscurilor: "Se observă fenomenele externe, interne, se evaluează riscurile, se porneşte de la o realitate că sâmburele unei crize financiare pleacă chiar din anii de succes, că asta se uită. Gena crizei pleacă din anul de succes; de exemplu, anul acesta este unul de succes. Şi ascuns, de multe ori nu uşor de depistat pentru un novice, dar acum tehnologia s-a dus extrem de departe, ca-n medicină, în a depista sâmburele unei crize financiare, se evaluează riscul".

Şeful Băncii Centrale a arătat că, dacă o criză financiară nu este abordată din vreme, este întotdeauna mult prea târziu să se intervină, întrucât apare fenomenul de contagiune, şi, ceea ce este şi mai grav, poate apărea fenomenul de panică.

Mugur Isărescu a subliniat că evaluarea riscurilor este una dintre atribuţiile care îi revin Comitetului de Macroprudenţialitate.

"Evaluarea riscurilor este un proces pe care noi îl facem de mai multă vreme. Nu este ceva nou în România ceea ce va face acest comitet, iar pe site-ul BNR există mai multe prezentări legate de acest cuvânt: macroprudenţialitate", a precizat guvernatorul.

Întrebat ce se va întâmpla dacă opinia guvernatorului, din poziţia de preşedinte al comitetului, va diferi de cea a premierului în diverse probleme, Mugur Isărescu a precizat: "Ca în orice comitet, deciziile se iau împreună. Nu am nici drept de veto. Cel mult, la un număr egal de voturi, votul preşedintelui cântăreşte mai mult".

Guvernatorul a explicat că, în baza datelor pe care le are la dispoziţie, Comitetul va face o prognoză şi o recomandare către una din cele trei instituţii, după caz - Guvern, BNR sau ASF. Comunicarea se va realiza în scris, iar instituţiile care primesc recomandarea Comitetului trebuie să răspundă tot în scris cu soluţiile sau argumentele pentru care nu pot interveni în problema respectivă.

"Noi nu facem nici politica Guvernului, nici nu spunem legiuitorului ce legi să adopte sau să nu adopte, vom face o recomandare. Putem să dăm avertismente către ASF, către BNR, obligatoriu trebuie citit avizul şi să dea un răspuns", potrivit domniei sale.

Oficialul BNR a adăugat: "Dacă nu ia în seamă recomandarea Comitetului, atunci Guvernul şi-a asumat un risc şi are toată responsabilitatea politică şi nu mai poate să spună că nu a fost avertizat şi ţara va avea de suferit dacă riscul se adevereşte. Comitetul dă seama în faţa Parlamentului şi în faţa opiniei publice".

Potrivit lui Mugur Isărescu, astfel de entităţi funcţionează la nivelul UE de patru ani şi ceva: "Nu este un atac la constituţie, că nicăieri nu este o dictatură sau un supraguvern, este o instituţie nouă după criza din 2008, care funcţionează foarte bine".

Subliniind că noul comitet are rol preventiv, Guvernatorul a ţinut să precizeze, ieri, că, în această săptămână, discuţiile referitoare la Comitetul pentru Macroprudenţialitate "au început să ducă spre o înţelegere" a acestei entităţi, după ce, la finalul săptămânii trecute "erau total deviate, a fost căldură mare, mon cher".

Guvernul a aprobat, în 22 iulie, înfiinţarea Comitetului Naţional pentru Supravegherea Macroprudenţială, un organism care va avea rol de supraveghere a sistemului financiar naţional, preşedintele acestui comitet fiind guvernatorul BNR.

Reacţiile, atât pro, cât şi cele contra, nu au întârziat să apară.

Adrian Vasilescu, consultant de strategie al BNR, a spus că noua structură "va fi un fel de consiliu al înţelepţilor", unde vor fiemise opinii şi analize.

Comitetul Naţional pentru Supravegherea Macroprudenţială, este, de fapt, un "supraguvern", consideră avocatul Gheorghe Piperea, evidenţiind faptul că recomandările pe care acestea le va da atât BNR, cât şi ASF şi Guvernului vor fi obligatorii, potrivit proiectului de lege.

Eugen Teodorovici susţine, dimpotrivă, că recomandările acestui "consiliu al înţelepţilor" nu vor fi "obligaţii legale", care să trebuiască să fie implementate: "Guvernul va analiza recomandările făcute şi, dacă nu le va aplica, atunci va trebui să argumenteze de ce nu le-a implementat".

Însă, comunicatul trimis de Guvern menţionează altceva: "În urma primirii unor astfel de recomandări sau avertizări, destinatarii au obligaţia, potrivit proiectului de act normativ, să adopte măsurile recomandate sau să întreprindă acţiuni în vederea diminuării riscurilor asupra cărora au fost avertizaţi, inclusiv în sensul emiterii de reglementări".

Cristian Pârvan, secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), este de acord cu opinia domnului Piperea, subliniind că un astfel de consiliu de stabilitate financiară deja există la nivelul BNR: "În mod categoric, Comitetul este neconstituţional. De ce mai avem nevoie de parlament, de guvern şi de miniştri, dacă avem acest consiliu? Nu poţi da legile ţării pe mâna unor persoane care nu sunt alese de popor".

O părere similară are şi analistul economic Florin Cîţu. Acesta a declarat, citat de Digi24: "Se pare ca acest comitet preia conducerea şi nu numai că poate împiedica, dar poate să impună decizii Guvernului, în numele stabilităţii macroprudenţiale. (...) Nu poate să fie controlat de Parlament, nu poate să fie controlat de nimeni, sunt nişte tehnocraţi care decid ceva, iar recomandările lor se pare că sunt obligaţii pentru ceilalţi".

Preşedintele interimar al PSD, Liviu Dragnea, a spus că nu este de acord cu proiectul de lege privind constituirea comitetului, susţinând că este "ceva foarte grav" şi că nu a ştiut de el.

Proiectul legislativ care prevede înfiinţarea noului Comitet pentru Macroprudenţialitate urmează să fie aprobat în Parlament.