MUGUR ISĂRESCU: "Văd un acord cu FMI pe reforme structurale, nu pe balanţa de plăţi"

Un nou acord al României cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) ar oferi un plus de credibilitate politicii economice a României, dar n-ar trebui să fie axat pe balanţa de plăţi, ci pe problemele rămase nerezolvate, respectiv reformele structurale, apreciază guvernatorul BNR Mugur Isărescu.

Oficialul a precizat, citat de Mediafax: "Cred că ne-ar ajuta şi în ceea ce priveşte finanţarea avantajoasă de pe pieţele internaţionale, probabil ar stimula procesele de reformă şi coeziunea mixului de politici".

Guvernatorul a precizat că toate aceste aspecte trebuie decise politic, mai ales în contextul alegerilor parlamentare de anul viitor şi al faptului că acordul va fi dus mai departe de noul guvern.

Isărescu a atras atenţia, însă, că în luarea unei decizii de către FMI pentru un nou acord va "cântări" destul de mult şi maniera în care s-a încheiat fostul acord.

Ministrul Finanţelor Publice Eugen Teodorovici a declarat, marţi, că România va cere în mod oficial FMI, în acest an, încheierea unui nou acord de împrumut, iar negocierile se vor concentra pe implementarea de reforme structurale, nu pe deficitul bugetar.

Acordul României cu FMI a expirat la 26 septembrie, în condiţiile în care o evaluare a acestuia nu a mai fost realizată cu succes încă din luna martie 2014, ca urmare a divergenţelor dintre autorităţile române şi oficialii instituţiei în privinţa fiscalităţii.

• Guvernatorul BNR: "Ţinta de aderare la euro în 2019 nu mai este fezabilă"

Ţinta de adoptare a monedei europene în 2019 nu mai este fezabilă, întrucât România ar trebui să intre în anticamera zonei euro cel târziu în iunie 2016, şi este necesară o foaie de parcurs agreată la nivel naţional, înainte de a stabili data aderării, potrivit guvernatorului BNR Mugur Isărescu, declarând: "Noi avem o abordare pe care am mai spus-o şi o s-o propunem din nou Guvernului, preşedintelui, ca, înainte de orice decizie, de stabilirea unei date, să ne facem o foaie de parcurs, trebuie să ştim ce înseamnă atingerea acelei date, o foaie de parcurs care să fie discutată politic, să fie însuşită şi de opoziţie, pentru că la anul suntem în alegeri. Pentru foaia de parcurs trebuie un consens la nivel naţional, mai mult decât unul politic, poate".

Şeful BNR a punctat că societatea românească trebuie să înţeleagă faptul că aderarea la euro este un proces complicat, care presupune nu doar schimbarea monedei, ci schimbări în toate componentele societăţii, inclusiv în plan cultural.

Isărescu a reiterat că celelalte ţări din regiune care intenţionează să adere la euro nu şi-au fixat o dată anume, ci vor să aştepte până când situaţia va fi adecvată sau când condiţiile vor fi îndeplinite.

• Isărescu: "O posibilă creştere a dobânzii FED nu ar avea un impact direct asupra României"

Guvernatorul BNR a precizat că o posibilă creştere a dobânzii de referinţă de către FED nu ar avea un impact direct asupra României, deşi va genera mişcări de capital pe plan internaţional.

Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României a decis, ieri, pentru a treia şedinţă consecutiv, să menţină rata dobânzii de politică monetară la 1,75% pe an şi ratele rezervelor minime obligatorii (RMO) pentru pasivele băncilor, la 8% pentru lei şi 14% pentru valută. BNR va continua gestionarea adecvată a lichidităţii din sistemul bancar, potrivit unui comunicat al băncii centrale.

Decizia BNR era aşteptată de analişti, în condiţiile unei inflaţii negative şi a turbulenţelor de pe plan extern.

Banca centrală arată că cele mai recente date statistice relevă continuarea coborârii ratei anuale a inflaţiei în teritoriu negativ şi o relativă temperare a ritmului de creştere economică, inclusiv pe fondul unor performanţe mai slabe ale agriculturii.

Cu toate acestea, BNR estimează accelerarea creşterii consumului şi a investiţiilor private, susţinută de revigorarea procesului de creditare, în lei, în special pentru populaţie, concomitent cu înregistrarea unui avans consistent al costurilor salariale unitare în industrie.

Contextul extern este în continuare marcat de incertitudini, în pofida unei recente atenuări a tensiunilor globale, iar pe plan intern mixul de politici macroeconomice este condiţionat de modul în care vor fi transpuse măsurile fiscal-bugetare aprobate sau anunţate recent (noul Cod Fiscal şi creşteri salariale) în configuraţia şi execuţia bugetului pentru anul 2016, menţionează BNR.

Banca centrală încearcă să-şi creeze un culoar liber, indiferent de situaţia din Europa, care să-i permită continuarea procesului de scădere a ratelor rezervelor minime obligatorii pentru a le alinia la standardele europene în următorii doi ani, afirmă Mugur Isărescu.

Domnia sa a precizat: "Dacă cumva contextul european se va schimba, în afară de monitorizare, mai este un lucru extrem de important: cum te poziţionezi. De aici şi prudenţa noastră - suntem prudenţi, aşteptăm evoluţiile şi planificările pe plan intern, mai multă certitudine pe plan extern, chiar dacă nu e de aşteptat să avem mai multe certitudini, măcar să nu avem mai multe incertitudini. Şi să ne creăm culoarul pentru ca acolo unde mai avem paşi de făcut pentru a ne alinia, la nivel de rezerve minime obligatorii, să putem lua măsurile la timpul potrivit. Încercăm să ne poziţionăm, indiferent ce se întâmplă în Europa, noi să putem să reducem rezervele minime".

Guvernatorul a anticipat că procesul de aproiere a RMO de standardele europene ar trebui să fie închis în următorii doi ani.

În prezent, ratele rezervelor minime obligatorii se situează la 8% pentru pasivele în lei şi la 14% pentru cele în valută, iar la nivel european se plasează la circa 2%.

BNR nu vede, în următoarele 12 luni, o creştere a acestora.