Negocieri fără precedent între Liban şi Israel, mediate de SUA şi ONU

Libanul şi Israelul - doi vecini aflaţi în continuare, în mod oficial, în război - au început miercuri negocieri fără precedent, sub egida Statelor Unite şi ONU, cu privire la delimitarea frontierei lor maritime şi ridicării unor obstacole din calea prospectării vizând hidrocarburi, relatează AFP şi News.ro.

După ani de diplomaţie americană, Libanul şi Israelul au anunţat la începutul lui octombrie aceste negocieri, care se desfăşoară la sediul ONU din Naqoura, o localitate de frontieră situată în Libanul de Sud, o iniţaitivă "istorică" potrivit Washingtonului.

La doar câteva săptămâni după acordurile de normalizare a relaţiilor Israelului cu Emiratele Arabe unite (EAU) şi Bahrain, semnate la Casa Albă, dar şi odată cu apropierea alegerilor prezidenţiale americane, observatori se întreabă care este simbolica acestor evoluţii pentru preşedintele american în exerciţiu Donald Trump.

Potrivit unei surse de la ONU, negocierile de la Naqoura au început către ora locală 10.30 (şi ora României), într-o bază de frontieră a FINUL, Forţa ONU desfăşurată pentru a supraveghea zona-tampon dintre cele două ţări.

Agenţia Naţională libaneză de Informaţii ANI a confirmat lansarea "primei runde" de negocieri, precizând că delegaţia libaneză a sosit de la Beirut cu trei elicoptere.

Armata libaneză şi militari din cadrul FINUL au blocat drumurile către bază, în timp ce elicoptere din cadrul Forţei ONU survolau sectorul, a constatat un fotograf AFP.

În afară de contenciosul bilateral, aceste negocieri intrervin într-un context regional puternic tensionat în estul Mării Mediterane, privind hidrocarburi şi delimitarea frontierelor maritime, implicând între alte ţări Turcia, Grecia şi Ciprul.

"NEGOCIERI DIRECTE"?

Medierea este asigurată miercuri de adjunctul secretarului de Stat american însărcinat cu Orientul Mijlociu David Schenker. Diplomatul John Desrocher urmează să preia ulterior ştafeta.

Israelul a evocat "negocieri directe", însă oficiali libanezi sau asigurări că delegaţiile nu vor sta de vorbă.

Doi militari şi doi civili - un reprezentant al Autorităţii Petrolului şi un specialist în dreptul mării - reprezintă Libanul.

Delegaţia siraeliană este alcătuită din şase membri, între care directorul general de la Ministerul Energiei, un consilier diplomatic al premierului Benjamin Netanyahu şi comandantul Direcţiei Afacerilor Strategice din cadrul armatei israeliene.

Libanul insistă asupra caracterului "tehnic" - şi nu politic - al negocierilor.

Însă cele două partide şiite - Hezbollah şi Amal - au denunţat miercuri prezenţa unor personalităţi civile în delegaţia libaneză, apreciind că ar trebui să fie alcătuită numai din militari, scoţând astfel la iveală disensiuni în cadrul clasei politice libaneze.

"Asta dăunează poziţiei Libanului şi intereselor sale (...) şi reprezintă o capitulare în faţa logicii israeliene, care vrea o formă oarecare de normalizare" a relaţiilor, denunţă cele două formaţiuni şiite într-un comunicat.

"Negocieri fără legitimitate", titra la rândul său cotidianul Al-Akhbar, apropiat Hezbollah.

"NICIO ILUZIE"

Însă aceste negocieri sunt cruciale pentru un Liban aflat în faliment, care s-a lansat în prospectarea de hidrocarburi offshore.

În 2018, Libanul a semnat primul său contract de explorare cu un consorţiu internaţional. Problema este că o parte a unuia dintre cele două blocuri, numărul 9, vizează o zonă de 860 km² pe care cei doi vecini şi-o dispută.

O sursă de la Ministerul israelian al Energiei dă asigurări că delimitarea maritimă poate fi rezolvată "în câteva luni", dacă procesul se desfăşoară fără probleme de partea libaneză.

"Noi nu ne facem nicio iluzie. Obiectivul nostru nu este să creăm vreo normalizare sau proces de pace", declară această sursă.

Ultima mare confruntare între Hezbollah şi Israel a avut loc în vara lui 2006. Un război devastator s-a soldat atunci cu peste 1.200 de morţi de partea libaneză, mai ales civili, şi 160 de partea israeliană, în principal militari.

De atunci, reuniuni tripartite de rutinăsunt organizate de către FINUL cu oficiali din ambele armate.

Potrivit ONU, negocieri cu privire la frontiera terestră urmează să aibă loc separat, în reuniuni tripartite, supervizate de FINUL.

"În cazul unui acord cu privire la frontiera terestră, se va pune problema armamentului Hezbollah", avertizează un politolog de la Universitatea Americană din Beirut, Hilal Khashan.

Mişcarea şiită este singura facţiune care nu şi-a abandonat arsenalul după Războiul Civil (1975-1990) şi îşi foloseşte rolul de "rezintenţă" faţă de statul evreu ca justificare.

Iar potrivit lui Khashan, Hezbollah nici nu va renunţa la arsenalul său.