Negocierile cu chinezii pentru construcţia reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă, prelungite

Negocierile cu compania chineză CGN pentru construirea reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă au fost prelungite până la data de 20 decembrie 2016, potrivit unei decizii a Adunării Generale Extraordinare a Acţionarilor Nuclearelectrica, care a avut loc luni, 17 octombrie.

Astfel, acţionarii au aprobat continuarea "negocierilor asupra Documentelor Investiţiei în aceleaşi condiţii din Memorandumul de Înţelegere privind dezvoltarea, construirea, operarea şi dezafectarea Unităţilor 3 şi 4 de la CNE Cernavodă ("MoU'), până la dată de 20 decembrie 2016, cu aplicarea tuturor celorlalte prevederi ale MoU, inclusiv posibilitatea oricărei părţi de a înceta MoU fără nici o despăgubire printr-o simplă notificare scrisă către cealaltă Parte, în cazul în care nu s-a ajuns la un acord asupra Documentelor Investiţiei şi în măsură în care întârzierea nu a fost cauzată de respectiva Parte", se arată în document.

Termenul de finalizare a negocierilor a fost prelungit de mai multe ori până acum. Ultima dată, acest termen fusese extins până la data de 8 septembrie 2016, potrivit Agerpres.

Totodată, acţionarii au respins o solicitare a Fondului Proprietatea, care a cerut Nuclearelectrica să prezinte un raport privind suma cheltuită până acum cu acest proiect, precum şi suma bugetată de companie pentru următorii ani, în scopul susţinerii reactoarelor 3 şi 4.

În urmă cu o săptămână, ministrul Energiei, Victor Grigorescu, declara că proiectul realizării reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă se va regăsi în strategia energetică a României, întrucât în acest proiect s-a investit deja peste un miliard de euro.

"E clar că există, cel puţin aşa arată modelarea noastră, există loc pentru industria nucleară şi pentru reactoarele 3 şi 4, mai în toate scenariile. Sigur, datorită şi unor condiţii particulare, pentru că noi deja am investit în aceste reactoare o sumă apreciabilă de bani, peste un miliard de euro cel puţin. Există deja infrastructură pentru care s-au plătit bani. Există o raţiune pentru care în mod particular acest proiect are sens. Are sens din punctul de vedere al decarbonizării", a susţinut Grigorescu.

Potrivit acestuia, România are şi experienţa necesară pentru derularea acestui proiect.

"Este una dintre resurse din a cărei exploatare ne întărim siguranţa energetică, pentru că avem un ciclu nuclear integrat, chiar dacă nu complet, cu o tehnologie nord-americană. Suntem singurii din regiune care avem această tehnologie şi această abilitate de a fi în continuare independenţi din acest punct de vedere", a continuat ministrul.