Primarul general al Capitalei, Nicuşor Dan, anunţă că administraţia bucureşteană are 50 de proiecte care ar putea fi finanţate prin Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, proiecte a căror valoare totală este estimată la 7 miliarde de euro, dintre care un miliard de euro pentru termoficare, transmite News.ro.
Dan afirmă că nu există astfel de proiecte începute de vechea administraţie şi că fiecare dintre cele 50 de proiecte propuse acum va fi lucrat de la zero.
"E vorba de investiţii majore, care nu au fost făcute în Bucureşti în ultimii 30 de ani, în domenii cheie: mobilitate, adică trafic, protecţia mediului, sănătate, termoficare, educaţie şi protecţie socială. E o oportunitate extraordinară pentru Bucureşti să se dezvolte prin PNRR şi sper ca Guvernul să înţeleagă necesitatea unei alocări substanţiale pentru Bucureşti, pentru că Bucureştiul concentrează parte importantă din dezvoltarea economică a României. Primăria Capitalei a depus către Ministerul Fondurilor Europene proiecte care însumează 7 miliarde de euro. Mi-aş dori ca cât mai multe dintre ele să fie finanţate prin acest mecanism, PNRR", a declarat Nicuşor Dan, într-o conferinţă de presă susţinută vineri.
Primarul general a explicat că trebuie rezolvată "o dată pentru totdeauna problema traficului", iar în acest sens cel mai important proiect propus este metroul de suprafaţă, urmat de modernizarea şi extinderea liniilor de tramvai. Alte proiecte legate de mobilitate sunt electrificarea transportului public din Bucureşti, cumpărarea de tramvaie, transformarea autobuzelor care în prezent funcţionează pe motorină în troleibuze cu autonomie, realizarea unor piste de biciclete.
"Subliniez că mare parte dintre proiectele pe care le depunem pe mobilitate vizează nu numai Bucureştiul, ci întreaga zonă metropolitană, aşa că avem o comunicare foarte bună cu Consiliul Judeţean Ilfov", a precizat primarul general.
Nicuşor Dan a precizat că proiectele pe domeniul termoficării însumează un miliard de euro şi vizează modernizarea reţelei principale şi secundare digitalizarea sistemului de termoficare, reabilitarea a jumătate dintre punctele termice din Capitală.
Există de asemenea, conform edilului, un set de proiecte privind protecţia mediului care însumează 900 de milioane de euro, dintre care cel mai important este "Plămâni verzi pentru Bucureşti", care vizează amenajarea multor spaţii verzi care figurează astfel în Planul Urbanistic General, dar care în realitate nu sunt amenajate ca spaţii verzi.
Alte proiecte care ar putea să primească bani prin PNRR se referă la gestionarea deşeurilor, întocmirea unui registru al spaţiilor verzi, extinderea şi construirea de noi clădiri pentru spitalele existente, obţinerea autorizaţiilor pentru securitate la incendiu pentru spitale, digitalizarea reţelei de spitale din subordinea Primăriei generale.
Printre proiectele propuse sunt realizarea de creşe, ridicarea de locuinţe sociale şi a unei reţele de servicii sociale pentru victimele violenţei domestice. Totodată, un alt proiect depus vizează consolidarea unor clădiri publice care sunt "emblematice pentru municipiul Bucureşti", dar care sunt încadrate în risc seismic. Nu în ultimul rând, tot prin PNRR Primăria propune amenajarea cursului râului Dâmboviţa de la Lacul Morii până la Biblioteca Naţională şi crearea unor facilităţi academice, de IT şi tehnologie.
Nicuşor Dan a subliniat că vechea administraţie nu a început astfel de proiecte, astfel că proiectele depuse vor trebuie începute de la zero.
"Suntem în situaţia, în PNRR, unde contează foarte mult viteza de a depune proiecte. Suntem în situaţia de a nu avea proiecte în curs de implementare, în curs de redactare, deci trebuie pentru toate proiectele pe care le-am menţionat şi pentru toate proiectele pe care (...) le-am depus către Ministerul Fondurilor o să trebuiască un efort susţinut în următoarele luni pentru a scrie studii de fezabilitate astfel încât proiectele să poată să fie depuse în integralitatea lor atunci când ministerul le va cere", a adăugat edilul.
Întrebat care ar fi proiectele prioritare, primarul general a răspuns că pentru oricare din cele 50 de poate fi realizat studiul de fezabilitate în cursul acestui an şi că fiecare dintre ele poate fi implementat până în 2026.
"Primii bani ar putea să fie traşi la sfârşitul anului 2022", a adăugat edilul, răspunzând unei întrebări.