Noile tehnici genomice - risc crescut pentru agricultura europeană

Planul Comisiei Europene de a permite cultivarea unor organisme modificate genetic măreşte riscurile pentru biosecuritate şi va duce la mărirea poziţiei dominante pe care o au în piaţă marile companii care produc seminţe prin intermediul biotehnologiei, afirmă organizaţia neguvernamentală Corporate Europe Observatory, într-un material publicat pe site-ul propriu.

Potrivit unor informaţii în posesia cărora au intrat cei de la sursa citată, DG Sante (Directoratul general pentru Sănătate al Comisiei Europene) propune o dereglementare a produselor "noilor tehnici genomice" (NGT), ceea ce arată că semnalele de alarmă trase de mai mult timp de organizaţiile privind protecţia mediului, de cele care susţin o agricultură durabilă, de grupurile care susţin protecţia consumatorilor şi de unii oameni de ştiinţă, au avut acoperire în realitate.

"Dacă această propunere ar fi aprobată, ar însemna că aceste OMG-uri nu vor mai fi supuse unei evaluări a riscurilor pentru sănătate şi mediu, trasabilitate sau etichetare. Acest lucru va creşte riscurile de biosecuritate şi va desfiinţa libertatea de alegere a consumatorilor. Deoarece seminţele NGT vor fi brevetate, acest lucru va eroda drepturile fermierilor şi va duce la o monopolizare suplimentară a pieţei de seminţe deja foarte concentrată. Prezumţia de la care porneşte Comisia că noile OMG-uri ar duce la mai multă durabilitate se bazează pe afirmaţiile industriei, în loc de dovezi reale. O problemă fundamentală este că ipotezele care justifică această dereglementare istorică se bazează pe afirmaţiile industriei, nu pe dovezi. În realitate, acesta este un cadou către firmele de seminţe biotehnologice precum Bayer, Corteva şi BASF", afirmă Nina Holland, cercetător în cadrul Corporate Europe Observatory.

Corporate Europe Observatory aminteşte că în 25 iulie 2018 Curtea Europeană de Justiţie a hotărât că NGT-urile sunt OMG-uri şi trebuie reglementate ca atare. De atunci, corporaţiile care produc biotehnologic noi tipuri de seminţe au făcut lobby masiv pentru a elimina regulile UE privind OMG-urile pentru NGT, susţin reprezentanţii organizaţiei neguvernamentale din Bruxelles.

Sursa citată şi organizaţia Friends of the Earth Europe au depus recent o plângere la Ombudsmanul UE cu privire la activitatea de pregătire a DG SANTE cu privire la propunerea privind NGT-urile, iar instituţia respectivă a demarat o anchetă. Cele două organizaţii neguvernamentale acuză faptul că procesul de consultare al DG SANTE a fost extrem de părtinitor şi a luat în considerare punctul de vedere al industriei în detrimentul argumentelor prezentate de fermierii din agricultura ecologică, de organizaţiile de protecţie a mediului şi de grupurile de consumatori.

Propunerea ar duce practic la crearea a două categorii de noi plante OMG. Cele din "Categoria 1 NGT" sunt cele care, potrivit Comisiei, "ar putea să apară şi în mod natural sau să fie produse prin creşterea convenţională". Aceste plante modificate genetic nu ar avea nicio evaluare a riscurilor pentru sănătate şi impactul asupra mediului, nu vor avea nicio trasabilitate, nu vor fi etichetate pentru consumatori şi nu vor fi monitorizate, susţin reprezentanţii celor două ONG-uri.

Pentru cultivarea respectivelor OMG-uri va fi nevoie doar de o "procedură de notificare".

Sursa citată mai afirmă că propunerea Comisiei înseamnă că consumatorii nu vor avea idee dacă mănâncă OMG-uri noi, care în plus nu sunt testate, că sectorul alimentar fără OMG va avea dificultăţi în a evita contaminarea în lanţul de aprovizionare, chiar dacă fermierii vor putea şti ce soiuri sunt categoria 1 de NGT, prin consultarea unui registru public.

Cu toate acestea, noile OMG-uri/NGT nu vor fi permise în agricultura ecologică, deci practic ele sunt tratate în continuare drept organisme modificate genetic.

Peste 300 de organizaţii, inclusiv sursa citată, au semnat o scrisoare pe care au înaintat-o în mai 2023 vicepreşedintelui Comisiei Europene, Frans Timmermans pentru a menţine normele europene privind OMG-urile. Mai mult, peste 400.000 de cetăţeni au semnat o petiţie cu această solicitare, mai afirmă sursa citată.