Noua lege a minelor zguduie USL

Alianţa USL nu a reuşit să-şi mobilizeze "maşina de vot" parlamentară, ca să "treacă", la foc automat, noua lege a minelor. La votul de ieri din plenul Camerei Deputaţilor, Legea minelor a întrunit 160 de voturi "pentru", 105 voturi "împotrivă" şi 22 de abţineri. Pentru adoptare, legea organică ar fi avut nevoie de cel puţin jumătate plus unu din totalul deputaţilor, respectiv 204 voturi "pentru".

Surse guvernamentale ne-au relatat că membrii PSD au fost mandataţi de premierul Victor Ponta să avizeze pozitiv noua lege a minelor, astfel încât proiectul de la Roşia Montană să poată primi undă verde, după mai bine de 15 ani, de când este blocat din cauza lipsei avizelor de mediu.

Unii parlamentari ne-au spus că USL este zguduită de eşecul de ieri, mai ales că liderii alianţei se pregăteau cu declaraţii triumfaliste despre importanţa legii, pentru care nu preconizaseră un eşec. Alte surse susţin că parlamentarii au fost prezenţi, dar nu au utilizat cartelele de vot: "Unii au plecat din sală, iar alţii nu au utilizat cartela. Vorbim de parlamentari PSD şi PNL, care au făcut acest gest din diverse raţionamente. Unii sunt în zone unde sunt explorări de gaze de şist, alţii sunt din zona proiectului aurifer Roşia Montană. Au fost şi parlamentari USL care au votat împotrivă şi care s-au abţinut".

Opoziţia (PDL, UDMR, PPDD) s-a mobilizat mult mai bine şi a votat împotriva proiectului, reproşând USL că facilitează, prin această lege, exproprierile pentru proiectele de interes naţional şi utilitate publică. Conform acestor acuzaţii, Roşia Montană Gold Corporation va putea muta mai uşor drumurile şi pârâurile ca să construiască un iaz imens de decantare pentru cianuri, dacă proiectul aurifer va fi declarat de interes public naţional. Parlamentarii opoziţiei au reclamat lipsa de transparenţă în dezbaterea unui proiect al legii minelor, care nu a trecut prin etapele normale de dezbatere publică.

Comisiile de industrii şi cea de administraţie publică din Camera Deputaţilor "au tras" puternic, luni noapte, să iasă cu un raport favorabil asupra proiectului legislativ, pe care l-au avizat într-o formă nouă, alta decât cea analizată la Senat. Mulţi deputaţi din cele două comisii au avut textul nou de lege abia la începutul şedinţei comune, dar asta nu i-a împiedicat să voteze "pentru" proiect.

Ieri dimineaţă, pe holurile Parlamentului, înainte de dezbaterile din plen, mai mulţi parlamentari îşi arătau între ei sms-uri cu ameninţări primite luni noapte, ca să nu voteze legea minelor.

• Antonescu: "Decizia PNL era de aprobare a Legii minelor"

Preşedintele PNL, Crin Antonescu, a declarat, ieri, că decizia grupului parlamentar al deputaţilor PNL era de a se vota în favoarea modificărilor la Legea minelor, însă o serie de parlamentari liberali nu au votat proiectul, motiv pentru care şi-a anulat conferinţa de presă programată ieri la ora 16.00. Domnia sa a precizat, citat de Mediafax: "Decizia noastră a fost de a vota proiectul Legii minelor, există un număr de parlamentari liberali care nu au votat, dar decizia politică a grupului a fost să le voteze şi doream să prezentăm această lege, care în forma ei actuală nu cred că era suficient cunoscută de opinia publică".

Liderul PNL a participat la şedinţa de marţi a grupului parlamentar PNL din Camera Deputaţilor, unde s-a discutat pe marginea votului asupra Legii minelor. La întrebarea jurnaliştilor, Antonescu a menţionat că este posibilă reintroducerea iniţiativei legislative în procedura parlamentară, însă acest lucru va face obiectul unei reuniuni a USL.

Liderii parlamentari USL au declarat, ieri, în şedinţa de plen că opoziţia încearcă să inducă ideea falsă că legea minelor este dedicată proiectului de la Roşia Montană.

Grupul PNL a anunţat că a fost convins să voteze legea pentru că a fost introdus un capitol special privind transparenţa procesului de acordare a licenţelor de exploatare şi cea a desfăşurării activităţilor miniere: "Acest set de măsuri este de natură să garanteze atât în prezent, cât şi în viitor respectarea unor principii de bază, de etică, responsabilitate şi transparenţă, de natură să ofere cetăţeanului liniştea şi siguranţa necesare, să descurajeze practicile ilegale, imorale sau periculoase în industria extractivă şi să favorizeze exploatarea sigură, eficientă şi profitabilă a resurselor naturale ale ţării noastre. Beneficiile sociale ale acestor amendamente sunt ample, ele răspunzând unei nevoi identificate în societate pentru o mai bună informare şi un mai bun control asupra gestiunii resurselor naturale naţionale, precum şi pentru o mai mare siguranţă în ceea ce priveşte practicile de exploatare a resurselor utilizate. Responsabilitatea este unul dintre principiile de bază, propunându-se măsuri care vizează în mod explicit împiedicarea exploatării resurselor naturale prin procedee periculoase pentru sănătatea omului sau pentru mediul înconjurător. Accentul cade pe sustenabilitate şi dezvoltare durabilă, atât din perspectiva cetăţenilor, cât şi din cea a mediului înconjurător".

Printre prevederile noi din proiectul de lege se numără " acordarea licenţelor de prospectare/explorare/exploatare şi a contractelor dintre statul român şi reprezentanţii industriei extractive, care trebuie să se realizeze în condiţiile asigurării unei transparenţe decizionale efective, care să permită participarea cetăţenilor şi a organizaţiilor de profil legal constituite la luarea deciziilor", dar şi obligaţia că "publicul trebuie să aibă acces nerestricţionat la toate informaţiile legate de procesul de acordare a licenţelor de prospectare/explorare/exploatare şi de modul în care aceste proiecte sunt implementate (cu excepţia patentelor industriale şi a datelor cu caracter confidenţial protejate prin lege), indiferent dacă deţinătorul acestora este o entitate publică sau privată".

• Sute de activişti au protestat, ieri, în toată ţara

Opozanţii proiectului minier de la Roşia Montană au pătruns, ieri, în sediul Avocatului Poporului, scandând "Uniţi, salvăm Roşia Montană" şi "Nu capitulăm", cerând ca Anastasiu Crişu (n.r. avocatul Poporului) să sesizeze Curtea Constituţională în legătură cu aspecte neconstituţionale din legea minelor.

Manifestanţii împotriva exploatării miniere de la Roşia Montană i-au acuzat pe iniţiatorii legii minelor că facilitează exploatarea auriferă din Apuseni, susţinând că în cazul aprobării actului normativ, acţiunile de protest vor duce la căderea Guvernului.

Protestele din Bucureşti au fost sprijinite şi din alte părţi ale ţării, în Cluj şi Sibiu mai muţi demonstranţi ocupând sediile PSD, PNL şi PDL, scandând lozinci anti-guvernamentale.

Membrii mişcării de rezistenţă "#uniţisalvăm" au mai spus, ieri, că deşi legea minelor nu a fost aprobată, seria de proteste va continua până când compania Gabriel Resources va renunţa la exploatarea aurului din Apuseni.

Revendicările protestatarilor au mai inclus şi subiectul gazelor de şist şi explorarea de la Pungeşti de către compania americană Chevron, aceştia cerând sistarea operaţiunilor care vizează amplasarea primei sonde de forare a zăcămintelor de şist din ţara noastră.

• Despăgubirile - miza finală din spatele respingerii proiectului miner?

Anumite voci din piaţă susţin că, de fapt, respingerea legii pentru Roşia Montană este un lucru urmărit încă de la început, investitorii din spatele proiectului considerând că nu mai este rentabil, pe fondul scăderii preţului aurului.

Gabriel Resources şi-ar fi negociat retragerea din proiectul de la Roşia Montană pentru o sumă care variază între două şi trei miliarde de dolari, sumă deja avansată ca potenţial scenariu de către premierul Victor Ponta, mai afirmă surse din piaţă.

La îngroparea exploatării de la Roşia Montană, ne-au semnalat sursele citate, un rol important l-ar juca şi miliardarul ungur, George Soros, care ar dori excluderea actualilor investitori (miliardarii John Paulson, Beny Steinmetz şi Thomas Kaplan) din cadrul proiectului aurifer.

Iniţiatorul proiectului exploatării aurifere de la Roşia Montană este omul de afaceri Frank Timiş de numele căruia mai sunt legate şi primele tatonări în aria explorării gazelor de şist din zona Bârlad, şi care, potrivit surselor de presă, ar fi concesionat, prin firmele sale, circa 4% din teritoriul ţării.