"Nu există o conspiraţie a producătorilor şi nu putem vorbi de manipulare pe piaţa energiei"

Reporter: Cum vedeţi evoluţia preţului energiei în această vară? Sunt experţi în domeniu care vorbesc de manipularea preţului energiei şi de scurgeri de informaţii. Cum apreciaţi aceste afirmaţii?

Bogdan Badea: Cred că problema preţului la energie din această vara a fost deja lămurită pentru toată lumea, mai ales că mass-media a dezbătut intens subiectul şi au fost făcute investigaţii inclusiv din zona autorităţilor statului. Nu există o conspiraţie a producătorilor. Preţurile au fost stabilite de piaţă. Situaţia neobişnuită a fost cauzată de jucători din zona furnizorilor de energie care au mizat eronat alegând să contracteze energie în ultimul moment, de pe PZU (n.r, Piaţa pentru Ziua Următoare ). În trecut a fost o strategie bună, care le-a permis să marcheze profituri substanţiale. Anul acesta, disponibilul de energie a fost mic, din cauza condiţiilor meteo nefavorabile. Până la urmă, este o situaţie de piaţă: cererea mare de energie s-a întâlnit cu o ofertă scăzută şi a rezultat preţul de moment.

Reporter: Sistemul nostru energetic a avut şi va mai avea momente aproape de blackout, au avertizat, în ultimii ani, mai mulţi specialişti din piaţa de profil. Cum vedeţi dumneavoastră acest risc şi ce trebuie făcut, în opinia dumneavoastră, ca să nu trecem printr-un blackout?

Bogdan Badea: Sistemul energetic naţional este îmbătrânit, iar riscul de blackout este unul pe care trebuie să îl tratăm cu toată seriozitatea şi responsabilitatea. România are, în teorie, o capacitate de producţie instalată de peste 21.000 MWh. Problema este că, în practică, pot apărea dificultăţi atunci când piaţa solicită peste 9000 de MWh, aşa cum s-a întâmplat şi anul acesta. Din punct de vedere tehnic, la această problemă sunt aceleaşi soluţii despre care se vorbeşte de foarte multă vreme în sistem: înfiinţarea de noi capacităţi de producţie, creşterea/modernizarea capacităţilor de producţie vechi - acolo unde este posibil, retehnologizări, suplimentarea variantelor de interconectare. Ne-ar plăcea să vedem mai mult curaj în ceea ce priveşte asumarea unor investiţii din partea tuturor actorilor de pe piaţa de energie.

Bogdan Badea: Ar fi o schimbare de atitudine bine-venită. Hidroelectrica doreşte să dea curând exemple de determinare în acest sens.

Reporter: Jack Cutişteanu, directorul general al Petprod, susţine că "statul speculează economia şi consumatorii casnici, prin Hidroelectrica, CEO, Nuclearelectrica şi CEH". Cum apreciaţi această afirmaţie?

Bogdan Badea: Aş preferă să nu comentez prea larg afirmaţii în sprijinul cărora nu pot fi aduse dovezi. Înţeleg că domnul Cutişteanu reprezintă un furnizor de energie şi îi înţeleg, până la un punct, nemulţumirile. Opinii poate avea oricine, iar speculaţiile sunt la îndemâna oricui. Probabil pentru unii este mai uşor să caute vinovaţi "de serviciu" sau justificări, decât să vadă o situaţie de piaţă în care cei care greşesc îşi asumă şi consecinţele propriilor decizii. Mă refer aici la anumiţi furnizori de energie şi revin la ideea anterioară, aceea că preţul a fost stabilit de piaţă şi a fost rezultatul debalansării cererii şi ofertei.

Referitor la afirmaţia că s-ar dori specularea consumatorului casnic, aş vrea să reamintesc faptul că, în conformitate cu decizia ANRE, Hidroelectrica furnizează în cursul anului 2017 o cantitate de 1,13 TWh către E.On Energie România, Enel Energie, Enel Energie Muntenia, Electrica Furnizare şi CEZ Vânzare, la un preţ mediu de 99,43 lei/MWh - energia fiind destinată pieţei reglementate.

Reporter: Cei mai mulţi spun că lipsa hidraulicităţii şi a vântului sunt motivele principale care au condus la creşterea preţului electricităţii. Cât de diferite au fost condiţiile climaterice în această vară faţă de vara trecută, astfel încât preţurile să se dubleze?

Bogdan Badea: Într-adevăr, hidraulicitatea scăzută faţă de mediile anuale, precum şi lipsa vântului au pus probleme producătorilor, iar datele exacte ale debitelor cursurilor de apă sunt publice şi disponibile la INMH.

Hidroelectrica a exploatat cu prudenţă disponibilul de putere, astfel încât să îşi respecte angajamentele asumate. Chiar şi în aceste condiţii, în prima jumătate a anului 2017, Hidroelectrica a asigurat 24% din producţia de electricitate din România şi nu a efectuat exporturi.

Perioada ianuarie-august a fost însă caracterizată de apelări cu caracter excepţional pe piaţa de echilibrare, iar Hidroelectrica a intervenit cu promptitudine la fiecare solicitare a Dispecerului Energetic Naţional. Vreau să subliniez foarte clar rolul de factor de stabilitate pe care societatea l-a avut în echilibrarea Sistemului Energetic Naţional.

În ceea ce priveşte activitatea pe Piaţa pentru Ziua Următoare, Hidroelectrica a tranzacţionat doar cantităţile excedentare disponibile, în conformitate cu "Regulamentul de organizare şi funcţionare a PZU, cu respectarea mecanismului de cuplare prin preţ a pieţelor", aprobat prin Ordinul Preşedintelui ANRE nr. 82/2014, cu modificările şi completările ulterioare. Este însă foarte important de precizat că în perioada ianuarie - iulie 2017, Hidroelectrica a avut o cotă de piaţă de doar circa 3% din cantitatea tranzacţionată pe PZU, pe această piaţă fiind active zilnic peste 250 de societăţi. Vă dau aceste date pentru a înţelege că Hidroelectrica, acţionează corect şi că nu poate fi vorba de o manipulare a pieţei pentru a creşte artificial preţul, aşa cum s-a sugerat.

Preţurile au fost rezultatul tranzacţionării energiei pe o piaţă transparentă în condiţiile unui disponibil mic în comparaţie cu cererea din piaţă şi a erorilor în strategia de contractare a furnizorilor.

Reporter: Care este relaţia dumneavoastră, în prezent, cu acţionarii - Ministerul Energiei şi Fondul Proprietatea, având în vedere conflictul deschis dintre cei doi?

Bogdan Badea: Scopul principal al managementului Hidroelectrica este asigurarea performanţei societăţii pe piaţa de energie. Acesta este lucrul asupra căruia ne concentrăm. Hidroelectrica este o companie profitabilă şi aşa dorim să rămână. Mai mult, considerăm că are un potenţial uriaş de dezvoltare care îi va permite să îşi consolideze poziţia pe plan intern şi chiar să încerce extinderea afacerilor în alte regiuni. Eventualele neînţelegeri dintre acţionari ne preocupă, însă interesul nostru nu este partizanatul, ci performanţa societăţii, indiferent de numele acţionarilor. Suntem convinşi că realizările companiei, rezultate dintr-un bun management, vor aduce implicit satisfacţia tuturor acţionarilor săi.

Reporter: Cum afectează acest conflict planurile de listare ale companiei?

Bogdan Badea: Decizia de a lista Hidroelectrica la bursă este una clară. Nu ştiu să existe diferende de opinie legate de necesitatea listării. Fără nicio îndoială capitalizarea ar putea servi proiectelor viitoare ale companiei şi ar putea transforma Hidroelectrica într-un jucător semnificativ pe piaţa regională, lucru pe care sunt sigur că şi-l doresc şi acţionarii. Data la care vom demara acest proces, precum şi procentele care urmează a fi listate sunt încă în analiză.

Să nu uităm însă că Hidroelectrica este una dintre cele mai valoroase societăţi din România, iar deciziile nu pot fi luate în pripă. Mai mult, există etape birocratice care trebuie urmate, iar asta cere timp.

Reporter: Cum aţi găsit Hidroelectrica, la preluarea mandatului?

Bogdan Badea: Hidroelectrica a fost preluată având o situaţie sigură din punct de vedere financiar, însă cu o serie de chestiuni de a căror rezolvare depinde felul în care compania se va dezvolta pe viitor. Pornind de aici am stabilit priorităţile noii echipe a Directoratului, iar acestea sunt: implementarea unui management strategic care să conducă la dezvoltarea durabilă a societăţii, utilizarea eficientă a resurselor hidroenergetice în vederea maximizării producţiei şi menţinerea unui nivel ridicat al profitului; asigurarea unei disponibilităţi ridicate a capacităţilor de producere a energiei electrice, în condiţiile funcţionării în siguranţă a instalaţiilor şi echipamentelor din amenajările hidroenergetice ale Hidroelectrica; identificarea urgentă a unor soluţii viabile pentru investiţiile istorice cu funcţiuni complexe aflate în gestiunea societăţii; urgentarea reorganizării SSH Hidroserv SA şi redresarea financiară a acesteia; implementarea principiilor de guvernanţă corporativă şi nu în ultimul rând, consolidarea dialogului cu partenerul social.

Va asigur că urmărim cu mare atenţie ceea ce ne-am propus şi consider că suntem pe drumul cel bun. Rezultatele pe primele şapte luni ale anului 2017 arată că Hidroelectrica a înregistrat un profit brut de 971.880.647 lei raportat la o cifră de afaceri de 1.948.564 mii lei. De asemenea, profitul brut a crescut cu 6 % faţă de perioada similară a anului 2016, în timp ce marja profitului net a crescut de la 38%, la 31.07.2016, la 43% la 31.07.2017. Cu aceste rezultate, Hidroelectrica se poziţionează pe primul loc din punctul de vedere al profitabilităţii în topul companiilor româneşti, EBITDA societăţii fiind - în primele 7 luni din anul 2017, de 69% din cifra de afaceri.

Reporter: Remus Borza, fostul administrator judiciar, a declarat, de mai multe ori, că se teme de revenirea "băieţilor deştepţi" la Hidroelectrica. Aţi făcut o analiză a contractelor actuale ale companiei?

Bogdan Badea: Nu cred că o asemenea temere este întemeiată, în actualul context, mai cu seamă că energia se tranzacţionează pe pieţe ce asigură deplina transparenţă. Mai mult, situaţia din România a evoluat şi nu credem că cineva şi-ar permite să repete greşelile trecutului. Hidroelectrica este o societate puternică, condusă de persoane de bună credinţă, buni profesionişti, şi în condiţii de transparenţă decizională. Compania nu mai poate ajunge să cadă în capcane precum cele menţionate de dumneavoastră.

Reporter: Care este situaţia actuală a Hidroserv?

Bogdan Badea: În cazul Hidroserv, consider că demersurile pentru restructurarea societăţii au întârziat prea mult. Administratorii numiţi ai companiei pregătesc acum un plan de restructurare şi eficientizare a acestei societăţi. Din discuţiile pe care le-am avut recent cu aceştia, înţeleg că orizontul de redresare este unul destul de apropiat. Hidroelectrica are nevoie de Hidroserv, de experienţa şi expertiza specialiştilor acesteia. Suntem optimişti în legătură cu şansele de redresare ale acestei societăţi, avem lucrări pe care Hidroservul le poate face, condiţia este ca acesta să îşi eficientizeze activitatea şi să fie competitiv raportat la preţurile practicate pe piaţa de profil.

Reporter: Ministrul Toma Petcu a declarat că aşteaptă de la conducerea companiei să scoată la licitaţie retehnologizările de la Vidraru. Ce intenţii aveţi în acest sens?

Bogdan Badea: Ne dorim să parcurgem cu celeritate etapele procedurale în ceea ce priveşte retehnologizarea de la Vidraru. Încă de la preluarea mandatului a fost constituită o comisie formată din specialişti Hidroelectrica, care împreună cu proiectanţii lucrează intens la actualizarea documentaţiei. Directoratul societăţii este informat săptămânal cu privire la statusul procedurilor. Estimăm că, în această toamnă, vom demara licitaţia pentru atribuirea contractului.

Reporter: Care sunt investiţiile programate de Hidroelectrica în acest an?

Bogdan Badea: Pentru anul 2017, Hidroelectrica şi-a propus realizarea unui volum de investiţii în valoare de 472.392 mii lei, finanţat integral din surse proprii. Din aceste sume, pentru dezvoltare urmează să fie alocaţi 261.997 mii lei, pentru retehnologizare - 107.690 mii lei, iar pentru mentenanţă cu capitalizare - 77.194 mii lei. De asemenea, către zona de dotări şi utilaje independente va merge suma de 25.511 mii lei.

Construcţia Programului de Dezvoltare Retehnologizare al Hidroelectrica pentru anul 2017 s-a făcut având în vedere câteva direcţii principale. Mă refer aici la:

- Asigurarea de fonduri de investiţii pentru lucrările de bază în vederea realizării punerii în funcţiune a CHE Bretea, CHE Rastoliţa, CHE Dumitra şi CHE Bumbeşti, CHE Nehoiaşu II, în intervalul 2017-2020; - Elaborarea de studii şi expertize pentru stabilirea volumului de lucrări de continuare/conservare/abandon necesare la obiectivele de investiţii propuse în Programul de reorganizare SPEEH Hidroelectrica SA - iunie 2013: Mă refer aici la amenajările hidro-energetice Paşcani, Cosmeşti-Movileni, Borca-Poiana Teiului, Surduc-Siriu, Strei Subcetate (Bretea), Lac redresor Sebeş et. I, Lac redresor Sebeş et. II, Cornetu-Avrig, Făgăraş-Hoghiz, Dâmboviţa Clăbucet, Valea Sadului-Vădeni, Runcu-Firiza, Rastoliţa, Cerna-Belareca, Bistra-Poiana Mărului- Ruieni-Poiana Ruscă; - Derularea contractului pentru retehnologizarea CHE Stejaru; - Demararea contractării lucrărilor de retehnologizare CHE Vidraru, CHE Mariselu şi CHE Râul Mare Retezat; - Demararea şi derularea proiectelor de modernizare a hidroagregatelor din CHE Vaduri, CHE Călimăneşti, CHE Slatina, CHE Sasciori, CHE Remeti; - Contractarea şi începerea execuţiei lucrărilor pentru refacerea disipatorului de energie la CHE Porţile de Fier I.

Vreau să precizez că la preluarea mandatului gradul de realizare pentru capitolul dezvoltare era de 20.33%, iar pentru cel de dezvoltare, de doar 4,50%, faţă de prognozatul din buget. Facem eforturi să recuperăm întârzierile pe această zonă. Sigur, au fost o serie de probleme de ordin intern care au condus la situaţia amintită anterior - şi aş vrea să subliniez aici lipsa de personal alocat acestei activităţi şi lipsa deciziei manageriale, însă au fost şi cauze externe. Hidroelectrica s-a confruntat şi încă se confruntă, spre exmplu, cu blocarea proceselor de obţinere a terenurilor necesare obiectivelor de investiţii prin declararea unor zone ca arii protejate, situri de interes comunitar Natura 2000 (SCI/ SPA/PN). Acest lucru s-a petrecut ulterior aprobării investiţiilor, astfel că ariile protejate se suprapun cu amplasamentul investiţiilor aflate deja în derulare la Rastoliţa, Racoviţa, Bistra - Poiana Mărului, Cerna - Belareca, Râul Mare Retezat pecum şi la amenajarea hidro-energetică a râului Jiu pe sectorul Livezeni - Bumbeşti!

De asemenea, Hidroelectrica a întâmpinat greutăţi în obţinerea avizelor şi autorizaţiilor necesare emiterii autorizaţiei de construire în cazul proiectelor de Retehnologizare Vidraru, Retehnologizare Râul Mare Retezat, Mariselu, Brădişor precum şi la liniile de evacuare a puterii din CHE Bumbeşti şi CHE Dumitra sau la disipatorul barajului deversor SHEN Porţile de Fier I.

Reporter: În ce stadiu este selecţia pentru un nou management la Hidroelectrica, în baza OUG 109?

Bogdan Badea: Ministerul Energiei a publicat în SEAP întreaga documentaţie pentru selectarea unei firme specializate de recrutare a şase membri în Consiliul de Supraveghere al Hidroelectrica, conform prevederilor OUG 109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice.

Totodată, Ministerul Energiei a solicitat convocarea pentru data de 18 septembrie anul curent a Adunării Generale a Acţionarilor a companiei, care urmează să decidă momentul declanşării procedurii, conform legii.

Selectarea şi numirea noilor membri în CS urmează să aibă loc într-un termen de 150 de zile de la declanşarea procedurii, decisă de Adunarea Generală a Acţionarilor.

Consiliul de Supraveghere, ales pe 4 ani, va avea în atribuţii numirea unui Directorat conform prevederilor OUG 109/2011.