Numărul de posturi privind controlul silvic, suplimentat pentru protejarea fondului forestier naţional

Guvernul a aprobat astăzi, printr-o Ordonanţă de Urgenţă, înfiinţarea Gărzilor Forestiere, prin preluarea actualelor comisariate de regim silvic şi vânătoare, noua OUG prevăzând şi creşterea numărului de posturi, precum şi punerea la dispoziţia personalului noilor structuri a mijloacelor necesare desfăşurării activităţilor de implementare, monitorizare şi control al aplicării regimului silvic şi cinegetic.

Reorganizarea celor nouă comisariate de regim silvic şi cinegetic s-a realizat în scopul protejării şi conservării fondului forestier naţional.

Pentru întărirea capacităţii de protejare şi conservare a fondului forestier naţional şi oprirea tăierilor ilegale, Guvernul a decis ca numărul de posturi al noilor structuri să fie de 617, conform cerinţelor Codului Silvic şi realităţilor din teren. Aceste posturi sunt împărţite astfel: 545 posturi personal silvic cu atribuţii de control şi implementare; 72 posturi persoane cu atribuţii auxiliare domeniului, din care: 18 posturi persoane cu pregătire juridică; 18 posturi persoane cu pregătire economică; 36 persoane de diferite specialităţi (resurse umane, achiziţii, investiţii, administrativ, etc).

Această suplimentare de personal se face în contextul în care în prezent există doar 399 de persoane cu atribuţii de control şi implementare şi 58 de persoane care lucrează ca personal auxiliar. Prin aceste măsuri, suprafaţa de fond forestier care revenea unei persoane pentru control se reduce de la 16.403 ha la aproximativ 12.000 de ha.

Pentru întărirea măsurilor de protecţie a fondului forestier naţional, Executivul a decis să se înfiinţeze nouă gărzi forestiere teritoriale prin reorganizarea celor nouă comisariate de regim silvic şi cinegetic. Gărzile forestiere sunt instituţii publice teritoriale ale autorităţii publice centrale care răspund de silvicultură, cu personalitate juridică, finanţate integral de la bugetul de stat, cu atribuţii în implementarea, monitorizarea şi controlul aplicării regimului silvic şi cinegetic.

Gărzile forestiere preiau de la fostele comisariate de regim silvic şi cinegetic patrimoniul, posturile, personalul şi prevederile bugetare, pe baza protocoalelor de predare-primire.

Garda forestieră va avea următoarea structură: la nivel teritorial vor exista nouă Gărzi forestiere, structuri cu personalitate juridică; Numărul minim de posturi pentru o Gardă este de 40.

Principalele atribuţii ale Gărzilor Forestiere sunt următoarele: monitorizarea, implementarea şi controlul aplicării regimului silvic în fondul forestier naţional şi în vegetaţia forestieră de pe terenurile din afara fondului forestier naţional; monitorizarea, implementarea şi controlul aplicării regimului cinegetic în fondul cinegetic naţional; monitorizarea şi controlul trasabilităţii materialelor lemnoase, conform prevederilor legale în vigoare.

Personalul încadrat în funcţiile de conducere şi de execuţie din cadrul structurii autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură şi cel din cadrul Gărzilor forestiere se încadrează în noile structuri ale acestora în condiţiile procedurilor prevăzute la art. 100 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată. Salariile de bază ale personalului din cadrul Gărzilor se stabilesc la nivelul salariilor de bază aferente funcţiilor din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.

Prin măsurile adoptate astăzi, se preconizează reducerea masivă a tăierilor ilegale de lemn. Cantitatea de masă lemnoasă recoltată în mod ilegal pune în pericol siguranţa publică şi determină alunecări de teren, scurgeri masive de pe versanţi, inundaţii etc..

Atribuţiile principale ale entităţilor care exercită controlul aplicării regimului silvic şi cinegetic se completează cu atribuţiile ce derivă din aplicarea reglementărilor europene referitoare la obligaţiile care revin operatorilor care introduc pe piaţă lemn şi produse din lemn, precum şi cele referitoare la importurile de lemn în Comunitatea Europeană.

În ultimii ani, tăierea ilegală a materialelor lemnoase a luat amploare. Din datele puse la dispoziţie de către Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice Bucureşti - Serviciul Inventarul Forestier Naţional, volumul de lemn recoltat în perioada 2008-2014 din păduri este estimat la o medie de 26,69 milioane de mc pe an. Potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică, volumul autorizat şi recoltat în perioada 2008- 2014 este de aproximativ 17,9 milioane de mc pe an. Pe cale de consecinţă, diferenţa de masă lemnoasă între cantitatea raportată de Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice - Serviciul Inventarul Forestier Naţional şi cea recoltată în mod legal, informaţie pusă la dispoziţie de către Institutul Naţional de Statistică, se presupune a fi recoltată ilegal.