O decizie istorică a BCE, dar fără importanţă pentru relansarea economică

Banca Centrală Europeană a anunţat ieri o măsură de politică monetară caracterizată drept istorică în presa internaţională. Comunicatul de presă de pe site-ul instituţiei arată că principala dobândă de politică monetară a fost redusă până la 0,15%, de la 0,25% anterior, iar dobânda pentru facilitatea de creditare a scăzut cu 35 de puncte de bază, până la 0,4%.

Decizia istorică se referă, însă, la reducerea dobânzii pentru facilitatea de depozit a BCE cu 10 puncte de bază, până la -0,1%. Teoretic, o dobândă negativă pentru depozitele constituite de băncile comerciale la BCE ar trebui să determine lichidarea acestora şi reorientarea fondurilor către creditarea economiei. Totodată, o dobândă negativă reprezintă şi o aberaţie economică.

Dar cărei sume se va aplica această dobândă negativă, astfel încât să determine relansarea creditării? Ultimele date de la BCE arată că depozitele constituite de băncile comerciale la BCE erau de circa 29,7 miliarde de euro la sfârşitul lunii trecute, în condiţiile în care, pe fondul panicii din anii precedenţi, au ajuns şi aproape de 800 de miliarde de euro în 2012 (vezi grafic).

Este greu de crezut că aproape 30 de miliarde de euro vor contribui decisiv la relansarea creditării din zona euro. Dar dobânda negativă nu se aplică doar depozitelor, ci şi rezervelor excedentare ale băncilor comerciale de la BCE, care erau de circa 90 de miliarde de euro la sfârşitul lunii aprilie 2014.

Vor fi de ajuns, atunci, 120 de miliarde de euro pentru relansarea creditării? Nu, pentru că cererea nu mai există, pe fondul unei supraîndatorări a sectorului privat care poate fi considerată, pe bună dreptate, istorică.

Faptul că inclusiv BCE nu crede în relansarea creditării prin intermediul dobânzilor negative aplicate băncilor comerciale este demonstrat şi de anunţarea unor programe suplimentare de lichiditate pe termen lung.

Aceste TLTRO (n.a. Targeted longer-term refinancing operations; operaţiuni de refinanţare pe termen lung cu ţintă predefinită) vor avea maturitatea în septembrie 2018, iar contrapartidele (n.a. băncile din zona euro) vor putea împrumuta sume echivalente cu 7% din portofoliul lor de credite acordate sectorului privat, exclusiv creditele ipotecare acordate gospodăriilor. Estimările BCE arată că valoarea refinanţărilor poate ajunge până la 400 de miliarde de euro, primele operaţiuni TLTRO fiind programate pentru septembrie şi decembrie 2014.

Din martie 2015 şi până în iunie 2016 se vor desfăşura noi operaţiuni de refinanţare pe termen lung, valoarea acestora fiind de trei ori mai mare decât valoarea creditului net acordat de contrapartidele bancare.

Pentru facilitarea operaţiunilor de refinanţare pe termen lung, BCE a anunţat că vor fi extinse şi actualele condiţii de eligibilitate ale activelor bancare utilizate drept colateral până în septembrie 2018. Calitatea acestora a fost redusă substanţial în ultimii ani, Banca Centrală Europeană acceptând o gamă largă de active cu rating speculativ.

În conferinţa de presă care a urmat anunţării deciziilor de politică monetară, Mario Draghi, preşedintele BCE, a precizat că "este complet greşit să credeţi că dorim să-i expropriem pe cei care economisesc", în urma unei intervenţii a unui jurnalist german. Draghi a mai arătat că dobânda negativă anunţată de BCE pentru depozitele băncilor comerciale nu înseamnă că vor exista efecte imediate asupra dobânzilor oferite de bănci pentru depozitele populaţiei.

Din păcate, experienţa anilor de criză ne arată că băncile vor trece imediat la reducerea dobânzilor pentru depozite, chiar dacă acestea nu vor ajunge sub zero, iar rezultatul va fi tocmai ceea ce preşedintele BCE a negat: pedepsirea celor care economisesc şi reducerea presiunilor de implementare a unor reforme structurale exhaustive de către guvernele europene.

În urma deciziei BCE, cotaţia monedei unice faţă de dolar a coborât până aproape de 1,35, dar a revenit aproape imediat peste 1,36.

Se pare că BCE trebuie să facă mult mai mult pentru deprecierea euro, mai ales pe fondul presiunilor politice, deoarece războiul valutar global este necruţător cu cei slabi.

"Este complet greşit să credeţi că dorim să-i expropriem pe cei care economisesc." (Mario Draghi, preŞedintele BCE)

•

BCE va taxa unele depozite ale băncilor comerciale

• Banca taie dobânda cheie la un nou minim istoric şi pregăteşte relaxarea cantitativă

• Estimările de inflaţie şi avans economic, reduse

Banca Centrală Europeană (BCE) a decis, ieri, să reducă dobânda de politică monetară la un nou minim record, de la 0,25% la 0,15%, şi a coborât dobânda pentru unele depozite constituite de bănci la -0,1%, devenind astfel prima mare bancă centrală care va taxa fondurile păstrate de bănci în conturile sale. Conform BCE, măsurile sunt menite să combată ameninţarea deflaţiei.

Dobânda de politică monetară se afla la 0,25% de la începutul lunii noiembrie 2013, iar reducerea sa a fost anticipată de analişti.

BCE arată că, prin taxarea depozitelor intenţionează să convingă băncile să crediteze în loc să depoziteze banii în conturile sale. Dobânda negativă se aplică depozitelor overnight de fonduri excedentare ale băncilor comerciale.

Preşedintele BCE, Mario Draghi, a declarat, ieri, că dobânzile vor fi menţinute la nivelul actual o lungă perioadă de timp. "Din punct de vedere tehnic, consider că am atins limitele în privinţa dobânzilor scăzute. Vor rămâne la acest nivel o lungă perioadă de timp, poate mai lungă decât am prevăzut", a spus Draghi, subliniind că dobânzile vor începe să crească doar atunci când va reveni şi creşterea economică.

Oficialul BCE a menţionat că instituţia pe care o conduce va opri sterilizarea achiziţiilor de obligaţiuni, va lansa operaţiuni de refinanţare pe termen lung şi se pregăteşte pentru relaxarea cantitativă. BCE va lansa o schemă de împrumuturi pe termen de patru ani destinate băncilor din zona euro (în sumă de 400 miliarde euro), pentru încurajarea creditării, şi va prelungi accesul nelimitat al băncilor la lichidităţi pe termen scurt cel puţin până în decembrie 2016.

Sterilizarea achiziţiilor de obligaţiuni ale băncilor avea rolul evitării apariţiei unui surplus de lichidităţi pe piaţă, care ar fi putut fi un pericol inflaţionist.

"Am decis asupra unei combinaţii de măsuri menite să asigure continuarea politicii monetare acomodative şi să sprijine creditarea", a afirmat Draghi.

Tot ieri, BCE şi-a redus previziunile referitoare la inflaţia zonei euro până în 2016, precum şi estimările privind creşterea economică a regiunii. Banca anticipează pentru acest an o inflaţie de 0,7%, faţă de avansul de 1% preconizat în luna martie şi mult sub ţinta de 2% avută în vedere de BCE. Pentru anul viitor, BCE aşteaptă o inflaţie de 1,1%, respectiv de 1,4% în 2016, faţă de 1,3%, respectiv 1,4%, cât preconiza anterior pentru 2015 şi 2016.

Potrivit BCE, economia zonei euro va înregistra o creştere de 1% în 2014, sub ritmul de 1,2% prognozat în urmă cu trei luni. Pentru anul viitor este anticipat un avans economic de 1,7%, peste estimarea precedentă de 1,5%. Pentru 2016, BCE a menţinut previziunea de creştere economică la 1,8%.

În urma declaraţiilor lui Draghi, euro s-a depreciat la 1,3541 dolari, cel mai redus curs atins după luna februarie, însă ulterior s-a redresat. La ora 10.23, pe piaţa din New York, moneda unică era cotată la 1,3616 dolari, curs cu 0,1% mai mare decât cel din ziua precedentă.

Totodată, în urma măsurilor anunţate de BCE, randamentul obligaţiunilor de stat italiene cu maturitatea la doi ani a scăzut până la un nivel minim record. La ora 15.24, pe piaţa londoneză, randamentul era de 0,65%, mai mic cu 0,1 puncte procentuale faţă de ziua precedentă. Anterior, randamentul atinsese recordul minim de 0,594%.

Randamentul titlurilor italiene cu scadenţa la cinci ani a coborât cu 0,12 puncte procentuale, la 1,60%. Mai devreme, randamentul a fost de 1,57%, cel mai redus din istorie.

Economia zonei euro a crescut cu 0,2% în perioada ianuarie-martie 2014, după un avans de 0,3% în ultimul trimestru din 2013, conform Eurostat. (ALINA VASIESCU)