O relaţie asimetrică: China - Rusia

Eşecul anunţat al invaziei ruseşti din Ucraina a scos în evidenţă relaţia de subordonare a Rusiei faţă de China. Situaţia s-a inversat în raport cu epoca sovietică, iar acum China, care nu-şi ascunde intenţia de a înlocui SUA ca singură supraputere mondială, profită din plin de slăbiciunile Rusiei. Dacă decăderea brejnevistă a URSS se desfăşura în paralel cu starea vegetativă indusă de maoism în China, acum stagnarea Rusiei putiniste contrastează cu dinamismul chinezesc. Iar sancţiunile economice occidentale nu fac decât să accentueze această stare de lucruri. Dacă dependenţa Rusiei faţă de China se manifesta deja de ceva vreme, agresiunea rusă din Ucraina a transformat-o într-o relaţie asimetrică cvasi-vasalică.

Aflată în declin de patru decenii - perestroika şi glasnost iniţiate de Gorbaciov nereuşind să inverseze tendinţa - Rusia nu îşi mai poate reveni. Ori, acest declin constant şi îndelungat are drept consecinţă transformarea - în cel mai bun caz - a Rusiei într-un fel de partenerul junior al Chinei.

În noul mileniu, China s-a transformat dintr-un producător în masă de bunuri de larg consum ieftine într-o ţară industrializată care fabrică produse competitivele, vreme în care Rusia aflată sub dictatura post-democratică a lui Vladimir Putin a rămas doar un simplu furnizor de materii prime, a cărui singură industrie puternică de export este sectorul armamentului. Iar războiul din Ucraina a discreditat şi industria de armament care s-a dovedit mult mai puţin performantă decât industria similară din occident. Din cauza regimului autocratic, oligarhii ruşi şi-au transferat miliardele de dolari americani în străinătate în loc să le investească în ţara lor. Aşa că Rusia a devenit şi mai mult decât era la vreme sa URSS, vorba fostului cancelar german Helmut Schmidt, un fel de "Volta Superioară cu rachete nucleare". Iar cifrele vorbesc de la sine, căci venitul mediu lunar în Rusia este de doar 740 de dolari. În vreme ce Vladimir Putin este obsedat de "lumea rusă" şi refacerea vechiului imperiu rus, liderul chinez Xi Jinping îşi propune - nici mai mult, nici mai puţin - ca în două decenii să ia locul Americii.

Deja superioritatea economică şi politică a Chinei a transformat Rusia dintr-o putere mondială care rivaliza cu SUA în timpul Războiului Rece într-un fel de jandarm regional al Chinei care se complace să lase Kremlinului rolul de a asigura ordinea în zona de influenţă chineză, aşa cum s-a văzut la începutul anului 2022 în timpul revoltelor din Kazahstan. Pentru a-şi proteja interesele economice în Kazahstan, Uzbekistan şi Turkmenistan, China a preluat tutela economică a acestor foste republici sovietice, fără însă să se implice şi militar, folosind forţele armate ruse pentru a regla problemele.

Războiul din Ucraina a izolat internaţional Rusia şi va duce la creşterea pe termen lung a dependenţei sale strategice faţă de China. Dacă, în numele mereu invocatei suveranităţi naţionale, Vladimir Putin a dispus excluderea firmelor petroliere anglo-americane de la exploatarea petrolului şi gazelor ruseşti - chiar dacă acestea aduceau inovaţii tehnologice - acum este obligat să le ofere companiilor de stat chineze. Iar această relaţie asimetrică va continua şi riscă să transforme Rusia, şi aşa un stat extractiv semi-eşuat, în baza de materii prime ieftine pentru China.