Oamenii de afaceri: "Impozitul pe cifra de afaceri, incompatibil cu legislaţia UE"

Oamenii de afaceri atrag atenţia că propunerea PSD de introducere a unui impozit pe cifra de afaceri, în locul impozitului pe profit, nu este compatibilă cu legislaţia europeană. Aceştia atrag atenţia că un astfel de impozit inhibă investiţiile şi competitivitatea.

În momentul de faţă, niciun stat membru UE nu practică impozitul pe cifra de afaceri în locul impozitului pe profit, a spus, vineri, Daniel Anghel, coordonatorul Comitetului de Fiscalitate, din cadrul Coaliţiei pentru Dezvoltarea României.

Acesta a precizat că Directiva de TVA a Uniunii Europene arată că taxele indirecte se supun unui regim armonizat. De asemenea, domnia sa a amintit că, în cazul Ungariei, Curtea Europeană de Justiţie a arătat că impozitul pe cifra de afaceri pentru retail este incompatibil cu legislaţia UE şi distorsionează sistemul TVA şi denaturează concurenţa.

"Impozitul pe cifra de afaceri duce la inhibarea investiţiilor şi creează o concurenţă neloială în funcţie de marjele de profit ale companiilor", a spus Daniel Anghel.

Potrivit domniei sale, măsurile pe care Guvernul vrea să le introducă trebuie discutate cu mediul de afaceri şi trebuie să existe studii de impact.

Domnul Anghel a atras atenţia că impozitul global pe gospodărie poate fi o cutie a Pandorei pentru impunerea cotei progresive.

• Angela Roşca: Impozitul pe cifra de afaceri este un impozit de secol XIX, care arată incapacitatea autorităţilor române

Impozitul pe cifra de afaceri este un impozit de secol XIX, iar ideea de a-l aplica din 2018 arată incapacitatea autorităţilor române de a colecta un impozit modern cum este cel pe profit, a declarat vineri Angela Roşca, partener al cabinetului de consultanţă, TaxHouse. Domnia sa nu crede că acest impozit se va aplica în România în locul impozitului pe profit, aşa cum prevede noul program de guvernare.

Doamna Roşca a spus: "Nu cred că acest impozit se va aplica pentru că este un impozit de secol XIX, care arată incapacitatea autorităţilor române de a colecta un impozit modern cum este cel pe profit, care este aplicat de toate ţările dezvoltate. Nu cred că se va aplica. (...) Să întărim capacitatea ANAF de control. (...) Facem exact invers în loc să întărim capacitatea şi să continuăm cu un impozit modern, ne întoarcem la un impozit de secol XIX".

Consultantul fiscal a mai spus că măsurile propuse noul Guvern nu au calcule de impact şi au efecte nefaste: "Aruncarea acestor idei fără calcule de impact fac mult mai rău decât aplicarea acestora după multe studii de impact. Capitalul este foarte sperios, cum ştie toată lumea, şi nu facem decât să abuzăm orice investitori care vine în România. (...) Gândiţi-vă dacă mai poţi să-ţi mai faci un plan de afaceri. Oamenii de afaceri şi-au facut un plan de afaceri în 2016 pe baza programului de guvernare de anul trecut, dar nimeni nu mai poate conta pe acest business plan".

PSD-ALDE a publicat un nou program de Guvernare, miercuri seara, înainte de învestirea Guvernului Mihai Tudose.

Noul program de guvernare al coaliţiei PSD-ALDE prevede că toate firmele din România vor plăti, de la 1 ianuarie 2018, un impozit pe cifra de afaceri în locul impozitului pe profit, care va dispărea.

De asemenea, conform noii propuneri, nivelul salariului minim brut în România, în următorii trei ani, va fi de 2.000 lei în 2018, 2.200 lei în 2019 şi 2.400 lei în 2020, iar pentru cei cu studii superioare va fi de 2.300 lei în 2018, 2.640 lei în 2019 şi 3.000 lei în 2020.

Florin Pogonaru, preşedintele Coaliţiei pentru Dezvoltarea României, a spus că, în urma publicării noului program de guvernare, ţara a trecut de la o imagine de campion al Europei, la una de ţară în criză. În opinia sa, introducerea acestor măsuri creează o senzaţie de panică.

"Aceste lucruri reflectă o adevărată disperare privind situaţia colectării la buget şi situaţia deficitului bugetar", a afirmat preşedintele CDR.

Domnia sa a mai spus: "Astfel de măsuri dau o senzaţie falsă de război între sectorul privat şi sectorul public.

Am văzut măsuri luate pentru stimularea consumului şi a sectorului public. Dar întrebarea care se pune este dacă acest consum suplimentar creat se duce în producţie românească.

Este necesar ca măsurile de stimulare a sectorului public să fie dublate şi corelate cu măsuri de investiţii luate în favoarea sectorului privat".

Domnia sa a precizat că oamenii de afaceri nu sunt contra creşterii salariilor: "Dar, dacă în Bucureşti, oamenii de afaceri vor spune că nu este o problemă creşterea salariului minim, în zonele sărace se creează o adevărată pustiire, prin această măsură".

Potrivit domniei sale, mediul economic este unul în care firmele româneşti sunt extrem de fragile: "43% din firmele cu capital românesc au equity negativ, resursele lor au trecut pe negativ, sunt fie împrumutate, fie susţinute din banii acţionarilor.

Trebuie să ai grijă că orice măsură anunţată peste noapte fragilizează şi sperie orice nouă investiţie.

Firmele cu capital românesc vor fi cele mai afectate, pentru că salariul mediu este la jumătate faţă de cele cu capital străin".

Omul de afaceri Dragoş Anastasiu a spus că atât măsurile în sine, cât şi modul de comunicare creează panică şi au un efect imediat negativ asupra populaţiei.

"Atrag atenţia asupra cursului valutar, atrag atenţia la ce s-a întâmplat ieri pe bursă, atrag atenţia la lipsa invesţiilor care va duce la lipsa locurilor de muncă. Acesta este un cerc vicios. Toată lumea trebuie să înţeleagă că nu trebuie să dăm în calul care trage la căruţă, deoarece acel cal se desprinde şi lasă căruţa acolo", a spus Anastasiu.