English
Creşterea economiei mondiale va fi moderată în 2023 şi anul viitor, deoarece se vor resimţi pe deplin efectele majorărilor de dobânzi de către băncile centrale, estimează Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) în raportul privind perspectivele economice, publicat ieri şi preluat de Reuters.
Conform OCDE, creşterea economiei mondiale va fi de 2,7% în acest an, faţă de 2,6%, cât anticipa organzaţia în martie. Modificarea în sens pozitiv se bazează pe efectele eliminării politcii restrictive "zero-Covid" în China. OCDE atrage atenţia că ritmul de creştere din 2023 va fi cel mai redus de la criza financiară globală din 2008-2009, cu excepţia anului 2020, afectat de pandemie.
Creşterea economiei mondiale va accelera uşor anul viitor, la 2,9%, un nivel similar cu cel estimat în martie de OCDE, care menţionează că impactul majorărilor de dobânzi din 2022 de către băncile centrale vor afecta investiţiile private, începând cu piaţa imobiliară.
Potrivit sursei citate, în ţările G20, inflaţia va scădea de la 7,8% anul trecut, la 6,1% anul acesta şi 4,7% anul viitor, însă aceste niveluri sunt sub ţintele celor mai multe bănci centrale, în pofida majorărilor de dobânzi.
"Un risc substanţial este ca inflaţia să fie mai persistentă şi, ca răspuns, ratele dobânzilor să fie mai mari pentru mai mult timp", a declarat într-o conferinţă de presă economistul-şef al OCDE, Clare Lombardelli.
Şeful OCDE, Mathias Cormann, a menţionat că riscul ca marile bănci centrale "să facă prea puţin sau prea mult" este în prezent "echilibrat".
Amintim că oficialii Rezervei Federale din SUA (Fed - banca centrală) au semnalat o posibilă pauză în creşterea ratelor dobânzilor, în timp ce Banca Centrală Europeană (BCE) a indicat că sunt probabile creşteri suplimentare în lunile următoare.
Conform previziunilor OCDE, dobânda-cheie a Fed va atinge în curând un vârf, de 5,25-5,50%, după care vor urma reduceri "modeste" în a doua jumătate a anului 2024.
De asemenea, OCDE se aşteaptă ca Banca Centrală Europeană să continue creşterea dobânzilor în contextul nivelului ridicat al inflaţiei de bază, vârful urmând să fie înregistrat în trimestrul al treilea. BCE ar urma să menţină dobânda la 4,25% până la finalul lui 2024, potrivit OCDE.
Organizaţia estimează că PIB-ul SUA va creşte cu 1,6% anul acesta, respectiv cu 1% anul viitor, cea mai mare economie mondială resimţind efectele majorărilor de dobânzi. Sprijinită de ridicarea restricţiilor anti-Covid, China ar urma să înregistreze o creştere a PIB de 5,4% în 2023 şi de 5,1% în 2024. Pentru zona euro, OCDE aşteaptă, în baza reducerii preţurilor mari ale energiei, un avans economic de 0,9% anul acesta şi de 1,5% anul viitor, în urma reducerii inflaţiei.
• Banca Mondială: Dobânzile mari şi efectele crizei bancare vor încetini drastic creşterea economică a marilor economii
Dobânzile mai mari şi efectele crizei bancare din acest an vor încetini drastic creşterea economică pentru cele mai mari economii la nivel global, a estimat recent Banca Mondială (BM), care anticipează că economiile avansate, respectiv SUA, Japonia şi ţările din zona euro, vor creşte, per ansamblu, cu doar 0,7% în 2023, după un avans de 2,6% în 2022.
Banca Mondială estimează că, anul acesta, creşterea economiei globale va încetini la 2,1%, de la 3,1% anul trecut.
BM anticipează că economia SUA va creşte cu 1,1% anul acesta, în timp ce zona euro şi Japonia vor înregistra un avans mai mic de 1%. Potrivit sursei citate, economia SUA va consemna o expansiune de numai 0,8% anul viitor, din cauza efectelor dobânzilor mai mari.
Potrivit sursei amintite, economiile emergente şi cele în curs de dezvoltare vor înregistra o uşoară accelerare a PIB, la 4%. Economistul-şef al Băncii Mondiale, Indermit Gill, susţine că, excluzând China, creşterea economiilor în curs de dezvoltare va fi mai mică, de peste 3%.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 08.06.2023, 06:22)
Nu stiu cand o sa ne trezim ca bancile centrale mai mult strica cu aceste dobanzi si qe qt decat ajuta. Cand le fac prea mici si creeaza bubbles, cand prea mari si creeaza crize financiare.
Pana la urma inflatia si preturile la imobiliare sunt rezultatul atat a dobanzilor dar mai ales a maririi masei monetare, prea mult dintr-o data, tocmai intr-o perioada cand oamenii au stat acasa si nu au cheltuit bani. Banii s-au adunat in conturi, si cand s-a terminat cu inchisoarea la domiciliu, toata lumea , de bucurie ca a scapat cu viata, s-a apucat de cumparat vacante restaurante ,masini etc. Normal productia fiind data peste cap de acest lock down, au crescut preturile. Staul a continuat sa se imprumute cu sume enoirme desi nu mai era covid, dar acum avem "razboi", pompand in piata acesti bani. Care iar au creat inca un val de inflatie.
Si creeaza in continuare inflatie.
Pana la urma problema mare e masa monetara f mare care alearga dupa un numar finit de asset-uri sau produse. Se vede ca lichiditatea globala a inceput iar sa creazsca din oct 2022 incoace, bani pompati de china in economie, japonia, dar si us pt salvarea acelor banci(asta in timp ce ei cresc ratele, putin absurd nu?). Parerea personala ar fi lasate dobanzile la un nivel decent, si scos surplusul de lichiditate din economie. Si echilibrarea bugetului, ceea ce ar scadea si dobanzil la bonds, si inflatia. Pt ca la noi in romania, in prezent statul creeaza inflatie, cand mareste salariile minime din pix cu 40%, ca are nevoie de bani la buget, mareste salarii bugetari, pensiile specilale se incapataneaza sa le dea desi clar nu-si permit, si aduc euro si dolari din imprumuturi si ii pompeaza in lei pe piata in ro, creand inflatie, si indatorand tara.
Cei ce au datorii (nu din cele facute pt investitii)stiu , datoria e ca o greutate pe care o duci in spate si iti limiteaza miscarile, nu poti sa faci multe lucruri pt ca ai rate. Asa si statul, chiar dc poate tipari lei, dar nu poate tipari euro, va trebui sa mearga inainte tot mai greoi, l-am auzit pe ciolacu ca am ajuns la capat de drum, cica. dar tot nu fac reforme. uite economia japoniei,poate cea mai indatorata din lume. mai are crestere economica sau vreo speranta de mai bine ? nu. deloc.
1.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 08.06.2023, 07:35)
depinde de cum privesti datoria!
datoria este un levier daca este folosit corect.
datoria are multiplu de ajutor cand loveste inflatia si multiplu de dezastru cand loveste deflatia.
Ca sa ti pe termen lung un levier este nevoie de “flux continu” - acel flux poate creste si stimuleaza in consecinta piramidare de leviere peste levierul principal; cand fluxul scade sau cade ultimele leviere formate cad la nivelul de baza si chiar pot lovi levierele principale.
Sa ne imaginam o PARGHIE; dorim sa ridicam o greutate cu doar 5-10-20-25% efort.
Sa ne imaginam ca greutatea este “un om / natie / afacere / guvern / banci / credite” iar efortul depus este tot “un om / natie / afacere / guvern / banci / credite”; piramidarea parchiilor duce la inflarea si deflarea dobanzilor reale / nominale / ipotecare / consum.
Aceasta piramidare nu poate merge la infinti; parghia data peste cap poate “strivi” pe cele ce o foloseste; parghia solicitata exagerat se poate rupe;
Ca o parghie sa stea la verticala (financiar vorbind) este necesar un angrenaj economic si social foarte foarte mare pe partea speculativa nu productiva; o parghie financiara nu poate sta pe verticala mult timp; viteza fluxurilor nu pot fi mentinute la infinit - asa cum primavara raurile se umfla dupa topirea zapezii/ghetei din “iarna financiara”; asa si parghiile financiare se catapulteaza - dand iluzia de excedent lichiditate - care este doar de sezon.
s c cret
2. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 08.06.2023, 06:55)
fed a uitat sa zica ca bondurile 10 ani cu 3 luni arata crash sever in fata la americani.
Sa vedem cine este oblicat sa tureze motoare in balansare. Piburile nominale de mult stagnate arata cv tari puternice de prin europa vor da turuiala de expansiune diferite forme productie. militara / civila - nu stiu vedem.
s c cret
2.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de anonim în data de 08.06.2023, 08:41)
ei spun ca nu arata crash, ci ca piata are incredere ca va scadea inflatia
2.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 08.06.2023, 08:56)
ce se intampla cand rata inflatiei scade sub rata de dobanda sigura banci centrale (in cazul nostru dobanda fed)? = flash crash!
in usa avem orase cu yield comprimad la CDSuri (ca randament nu spread) in timp ce dobanzile “sigure” stimuleaza exituri in anticipatie de cascada (moment bun de exit pensionari investitori).
Avem asa: dobanda fed si gov ce concureaza cu financiarul + 10y minus 3 luni inversare groaznica istorica (1980-1940 si cv), somaj (declarat pe minime), orase intregi din usa in degradare groaznica de stocuri fixe!
Nu are cum sa scada “inflatia” cand avem crack up boom in momentul acestui coment!
Este inca inflatie sanatoasa la costuri / chirii / rafturi pe restrangeri artificiale! - aceasta inflatie pune capac in fata consumului ce va declansa deflatia de pe alt platou. Pana acolo mai e cv de mers.
s c cret
2.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.2)
(mesaj trimis de anonim în data de 08.06.2023, 09:36)
Deci crezi ca-i prea devreme de cumparat acel TLT, etf ul de long 10y bonds? Eun trade pe care il fac acum multi pe wall street, long 10y bonds, sau buy tlt calls pe 2025, in ideea ca vor scadea dobanzile. Adica se cam apropie finala de mariri de rate la fed, ecb si cine o mai fi, bnr ul vedem ca s-a oprit demul.
Inflatia eu o vad la noi cel putin ca scade, adica nu mai cresc preturile cel putin la ce cumpar eu, din fericire s-au stabilizat preturile, iar unele produse se mai gasesc si la promotie. sigur ca-i o problema cu casele, terenurile si cu chiriile acelea nu scad deloc.
2.4. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.3)
(mesaj trimis de anonim în data de 08.06.2023, 12:01)
problema cu tlturile:
multa lume nu stie ca ciclul de credit scurt are 7 ani ca medie; ciclul de credit mediu are 16-19 ani ca medie;
Ciclul de credit este considerat, “viata” unui productivitati de generatie, 16-18-20 ani (azi oamenii traiesc mai mult si muncesc mai mult iar varfurile se intind acum la 18-21 ani; cu cat varful este mai lung cu atat crashul generatiei mai sever)
Tlturile - cresc mereu la jumatea ciclului de credit (corectia de la jumatea ciclului de productivitate a generatiei; exact la transferul activelor intre generatii; exact la mutarea noii generatii in case sau din chirii in ipoteci; exact cand bancile curata vechile npluri/leviere toxice; exact cand se finalizeaza vechea deflatie platita de tanara generatie prin productivitate mai mare si costuri chinuri de trai mari; exact cand 80% din cei cu putere de indatorare sunt indatorati) unde tot la jumatatea ciclului de credit o sa intalnesti “cele mai mari panici” (toate vor fi de tip “istorice” si dupa toate se va spune “tre sa ne obisnuim cu noul normal” - tine minte aceasta fraza este folosita pe glob mereu in politic); cand “creditul/increderea” CADE TLTurile cresc ca sa “recheme” banii in financiar si investitorii la joc.
TLTuri in crestere inseamna intotdeauna costuri cu factor de multiplu plata nominala in piata reala la cetateni; TLTurile descresc doar atunci cand piata incepe sa “plateasca” dividendele” datorate guvernelor ca guvernele sa plateasca datoria celor ce au cumparat tlturile.
Urmareste ca sfat: pretul imobiliarelor vanzari si chirii si noteaza-le intr-un grafic… asa ai sa corelezi mai bine financiarul cu piata reala. Pe urma corelezi cu piata reala, la pas, pe orase si cartiere: boschetareala in crestere sau descrestere; multiplu de macarale la orizont sau descrestere; politica gov de boierie cheltuialain orase ce incurca traficul la propriu in sus sau in scadere (gov se nimereste istoric sa faca cele mai mari cheltuieli in piata reala - si de cele mai multe ori sunt legate de canalizari lumina- ce mai rau asupreste pibul pe regiune prin ambuteiaje si exact exact in ciclu de inflatie); urmaresti aparitie banci sau disparitie banci (bancilor le place sa crediteze pe trend deflationist si fug / se ascund/ refuza sau ridica costuri exagerate in/din piete in anticipari de inflatie); urmaresti ce tip de politica de guvernare are govul: inclinata pro social mai mult sau pro liberal capital speculativ; urmaresti aparitie carucioare copii sau disparitie carucioare copii (asa aflii ce tip de inflatie este si pe ce nevoi este inflatia propagata); urmaresti aparitie batrani sau disparitie batrani (asa anticipezi deflatie de cereri bunuri si hording de cash); urmaresti aparitie youth in piata fara munca si disparitie youth (asa anticipezi intersectarea din fata a celor doua generatii simultan cu credit crash sever in fata pe ciclu).
Piramida unei economii este formara din mai multe valuri consecutive de generatii tinere ce vin din spate ca un tren marfar plin cu “potential” de crestere/cerere/productie …. tot piramida unei economii poate sa aibe valuri de populatie in imbatranire.
Sa ne imaginam un tren: odata are 3 locomotive noi in fata si 10 vagoane goale gata sa urce la “deal” si odata are 2 locomotive uzate in fata + 1 noua in spatele celor 10 vagoane pline ce coboara la deal sau merg pe platou; odata ai 2 locomotive noi in spate ce imping 10 vagoane pline si o locomotiva uzata in fata (tinuta doar de “franare” ce coboara la vale; odata ai 3 locomotive noi in spate si 10 vagoane goale zarite exact in “valea economica” a generatiei. (ca sa vezi aceasta vale: vezi PIB real deflat pe AUR; sau Venituri Nete Pe categorii sociale in economie Deflat pe Cotatie Aur - acesti indicatori nu au mintit in relatie directa cu chinurile economice; extazurile; caderea lui Ceausescu si a Comunismului din Romania; caderea pibului din Romania anii 20 spre 45… caderea din 71 spre 80…)
Folosind conversia “preturilor nominale declarate” in cantitati “aur” vei vedea si ce institutii sunt sugative, fura populatia de productivitatea reala: gen ratele bancare, impozite gov, taxe, darorie tara in cantitate aur; datorie tara in cantitate marfuri de inapoiat; datorie tara in cantitate “aur” de taxat populatie ca forma de plata trecuta.
s c cret
2.5. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.3)
(mesaj trimis de anonim în data de 08.06.2023, 12:16)
poti sa urmaresti si durable output index (declarat sau deflat pe aur).
s c cret
2.6. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 08.06.2023, 12:19)
mai e un index vechi pe care vad ca bancile si guvernele nu il mai fac public de mult:
wholesale price in gold!!! cel mai vechi indicator economic dat in spate de mai “marii” conducatori.
s c cret
3. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 08.06.2023, 14:14)
guvernul american ofera probram cu 1% avans pentru intrat in ipoteci. subprime cisis 2.0?
ancore la gat datorie …
s c cret