OFICIAL BCE: "Băncile din zona Euro vor putea plăti dividende dacă au bilanţuri solide"

Băncilor din zona Euro li se va repermite plata de dividende începând de anul viitor, însă cu condiţia ca acestea să convingă reglementatorii că bilanţurile lor sunt destul de puternice pentru a supravieţui efectelor economice şi financiare negative ale pandemiei de coronavirus, a declarat, ieri, pentru Financial Times, Yves Mersch, vicepreşedinte al Consiliului de Supraveghere al Băncii Centrale Europene (BCE).

BCE le-a ordonat băncilor din zona Euro, în martie, să nu opereze programe de răscumpărare şi să nu plătească dividende anul acesta pentru a conserva capital şi pentru a-şi păstra intactă capacitatea de finanţare a economiei reale. Potrivit FT, sectorul bancar european a făcut însă un lobby intens pentru ca instituţiilor de credit puternice să le fie permise distribuirile de profit la începutul anului viitor.

În precizările sale pentru FT, Mersch s-a arătat îngrijorat de faptul că băncile, care beneficiază de o relaxare a reglementărilor în materie de cerinţe de capital, ar relua plata de dividende către acţionari, însă tot el a precizat că o menţinere a interdicţiei s-ar dovedi "dificilă" dincolo de finalul anului. El a spus că sunt incertitudini legale în privinţa caracterului executoriu al deciziei BCE şi a adăugat că există aşteptări ca alte ţări, precum Marea Britanie, să permită plata de dividende.

Decizia "va depinde" de modelele interne din bănci şi de o "perspectivă solidă a traiectoriei de capital a unei bănci", a spus Mersch, adăugând că BCE dispune doar de un instrument de impunere "de la caz la caz" în reglementările bancare europene. Luxemburghezul de 71 de ani, care se va retrage din boardul executiv al BCE luna viitoare, a avertizat că unele bănci europene încă folosesc modele interne prea pozitive pentru a determina de cât capital au nevoie.

Raportul bi-anual al BCE pentru stabilitate financiară, publicat ieri, arată că băncile s-ar putea confrunta cu un al doilea val de pierderi de pe urma creditelor, în special dacă guvernele îşi vor retrage garanţiile înainte ca economia să îşi fi revenit complet după criza sanitară Covid-19.

"Provizioanele au crescut şi par optimiste în unele cazuri, în timp ce garanţiile şi moratoriile este posibil să fi lungit perioada până la care performanţele economice slabe se transformă în pierderi la credite", a precizat şi Luis de Guindos, vicepreşedinte al BCE.

Mersch a mai spus că băncile au intrat într-o formă mai bună în această criză, comparativ cu criza financiară din 2008, însă a adăugat că ar fi "puţin surprinzător" ca băncile să finanţeze o plată către acţionari după ce au beneficiat de asistenţă în materie de capitaluri din partea reglementatorilor în acest an, asistenţă care, potrivit lui Mersch, este de 3 spre 4 ori mai mare decât sumele ce erau intenţionate să fie plătite drept dividende în acest an.

Alte ţări precum Elveţia şi Suedia au indicat deja că vor permite plata de dividende din partea băncilor în anul următor. Federal Reserve, banca centrală americană, nu a spus până acum dacă va ridica interdicţia, în timp ce factorii de decizie de la Banca Angliei sunt încă indecişi, după cum mai scrie FT.

O decizie oficială de la BCE pe ridicarea acestei interdicţii nu va fi anunţată până pe 10 decembrie, când banca centrală va publica noile prognoze economice.

Şeful unei bănci importante din zona Euro, care a dorit să rămână anonim, a precizat pentru sursa citată că banca a redus creditarea pentru a conserva capital şi astfel pentru a primi aprobarea BCE pentru reluarea plăţii de dividende. El a adăugat că BCE riscă creearea unui "stigmat" pentru băncile pe care le "blochează".

În prima jumătate a anului, băncile mari din vest au provizionat peste 139 de miliarde de dolari pentru a acoperi potenţiale pierderi de pe urma crizei Covid-19.

Carolyn Rogers, secretar general al comitetului de reglementare Basel, a spus luna asta că este prea devreme ca băncile să facă "un tur al victoriei" şi că plata de dividende ar trebui oprită până impactul economic şi financiar al pandemiei, impact pe termen lung, devine mai clar.