Relaţiile economice dintre Asia şi Europa au fost prezente încă din timpuri străvechi, facilitând consolidarea unor importante interconexiuni şi contribuind la dezvoltarea macro-regională. În contextul geopolitic şi economic actual, în care conflictul dintre Rusia şi Ucraina a generat o multitudine de provocări pe toate planurile, iar Asia rămâne unul dintre principalii parteneri în schimburile economice cu Europa, crearea unor rute de transport alternative, care să ofere o reducere nu doar a costurilor, ci şi a timpului de transport, devine tot mai importantă.
"România este una dintre ţările care pot juca un rol cheie în schimburile comerciale dintre ţările asiatice şi cele europene. Desigur, dincolo de avantajul de a dispune de un port cu o importanţă majoră în regiune, marea provocare a României este generată de nevoia de investiţii în infrastructură - atât rutieră, cât şi feroviară - pentru a susţine afluxul de mărfuri ce ar trebui să tranziteze ţara noastră", este de părere Viorel Leca, Director General al Gebruder Weiss România.
România - locul 15 în Europa din punct de vedere al volumului de mărfuri procesate prin porturile maritime
Un aspect cheie în considerarea României ca potenţial hub logistic este reprezentat de creşterea constantă a greutăţii brute de mărfuri procesate în cele trei porturi maritime ale ţării. Potrivit celei mai noi statistici realizate de Eurostat, la nivelul lui 2022, România se află pe locul al 19-lea în clasamentul european, cu cca. 60 de milioane de tone de mărfuri procesate în 2022, prin porturile de la Marea Neagră, tonajul înregistrând creşteri constante de la an la an.
În contextul în care Portul Constanţa este cel mai important din România, datele statistice privind performanţa acestuia* arată că cea mai mare cantitate de mărfuri procesată este din categoria cerealelor, urmată de categoria petrol brut şi produse petroliere. Aspect care arată, o dată în plus, relevanţa României în economia europeană.
Un moment esenţial ce a demonstrat, o dată în plus, importanţa României în sistemul economic european şi global a fost cel al declanşării conflictului din Ucraina. Odată cu începerea războiului din regiune, Ucraina, cel puţin în primă fază şi pentru anumite categorii de clienţi, nu a mai reprezentat una dintre opţiunile dorite de transport, indiferent de cale - aerian, maritim sau terestru. Astfel, toate acele vase care, în mod tradiţional, ajungeau în portul Odessa au fost re-rutate către portul Constanţa.
Pe parcursul ultimului deceniu, Portul Constanţa a deservit eficient fluxurile de mărfuri sosite sau plecate din/spre Europa Centrală şi de Est, inclusiv: Serbia, Ungaria, Bulgaria, Moldova, Croaţia, Slovacia, Austria şi Germania de Sud. Poziţia geografică a Portului Constanţa permite posibilitatea redirecţionării prin România a fluxurilor de mărfuri care vin din Orientul Îndepărtat către porturile nord-vestice europene, folosind reţeaua de transport existentă (feroviar, rutier, Canalul Dunăre-Marea Neagră şi porturile de pe Dunăre). Deşi multe schimbări politice şi economice s-au desfăşurat în această zonă şi au influenţat semnificativ dezvoltarea acesteia, căile tradiţionale de transport care utilizează Portul Constanţa au rămas neschimbate, datorită avantajelor competitive ale portului.
Creşterea economică înregistrată în ultimii ani în ţările Europei Centrale şi de Est oferă României avantajul de a acţiona drept centru principal de depozitare şi distribuţie pentru această regiune.
Provocările poziţionării României drept centru logistic regional
România este într-o poziţie foarte bună pentru a deveni o poartă strategică regională de comerţ şi logistică pentru CEE pe axa Est-Vest, fiind inclusă în două dintre cele 9 coridoare ale reţelei transeuropene de transport Ten-T - Orient-Estul Mediteranei şi Coridorul Dunăre - Rin.
Astfel, potenţialul pe care îl are România mai ales în contextul actual (economic şi geopolitic), poate fi susţinut doar prin investiţii masive în infrastructura rutieră şi feroviară, necesare pentru a facilita transportul rapid şi eficient de mărfuri. De asemenea, la nivel legislativ sunt necesare ajustări care să uşureze o astfel de poziţie strategică a ţării noastre, în timp ce mediul fiscal îmbunătăţit (impozite, vamă, etc) joacă, de asemenea, un rol important.
În plus, oferirea de servicii de transport de calitate, la standarde europene devine un aspect esenţial. Tocmai din acest motiv, Gebruder Weiss România investeşte constant în dezvoltarea reţelei de hub-uri logistice, dar şi în noi soluţii de transport destinate clienţilor.
Strategia Gebruder Weiss este de a-şi consolida prezenţa în Asia Centrală, ceea ce este vizibil deja prin investiţiile alocate extinderii filialelor sale din Europa Centrală şi de Sud-Est, până în Caucaz şi Asia Centrală, unde, compania de logistică este prezentă cu propriile filiale din Georgia, Armenia, Uzbekistan, Kazahstan, până în China.
În plus, compania şi-a extins recent prezenţa în Georgia, în contextul creşterii tot mai mari a volumelor de marfă, locaţia din Tibilisi dispunând de mai mult spaţiu de transbordare şi birouri.