OPINII Avem o problemă cu eficienţa "eroilor" sau n-am ieşit încă din primul val?

La începutul pandemiei erau acele bannere cu eroii din linia întâi. Doctorii au fost glorificati, super-bonificaţi, iar acum ar cam fi cazul să răspundem cum de eroii noştri sunt mult mai puţin performanţi decât ai lor. Asta pentru că România concurează la cea mai mare producţie de morţi de Covid din Europa raportat la populaţie de la reizbucnirea pandemiei. Mai exact, suntem pe primul loc la mortalitate de la începutul toamnei (numărul de morţi raportat la milionul de locuitori în intervalul 1 septembrie-14 octombrie), cu 101, Spania având 80, Malta 67, iar media UE fiind de 29. Iar dacă privim la numărul de noi decese stăm şi aici pe un loc fruntaş, având în vedere că în Spania au fost 3.769, în Franţa 2.212, iar în România 1.957, puţin peste Marea Britanie care a avut 1.519, conform unei analize de pe romaniacurata.ro, care foloseşte centralizarea datelor de la OMS. Observaţi că stăm umăr la umăr cu state care au populaţia mult mai numeroasă. Iar dacă raportăm numărul de decese la numărul de noi cazuri (indicatorul privind fatalitatea), ne aflăm şi aici pe locul doi în Europa cu 2,7%, după Bulgaria cu 3,2%, media UE fiind de 0,7%.

Şi stăm atât de prost la statisticile privind mortalitatea deşi există ţări unde explozia noilor cazuri a depăşit cu brio vârfurile din primăvară. În Franţa de pildă, de la vârfuri în jurul a 7.500 noi cazuri zilnice în martie s-a ajuns la peste 30.000 acum. În Italia de la 6.500 la peste 11.000 de noi cazuri zilnice. În Spania de la 10.000 la 14.000, în Germania de la 7.000 la 8.000m, în Belgia de la 2.500 s-a sărit acum de 11.000. Şi totuşi, în Belgia vârful deceselor zilnice a fost în primăvară cu puţin peste 300, în vreme ce acum nu s-a sărit niciodată peste 50. În toate ţările enumerate vârful deceselor a fost în primăvară, iar acum în ciuda exploziei de noi cazuri numărul deceselor este mult sub valorile de atunci, ca şi cum la ei Coronavirusul a început să semene cu o banală gripă în vreme ce la noi este acelaşi bau-bau.

Deşi suntem fruntaşi în regiune şi pe plan european, nu putem trece cu vedere faptul că în ceea ce priveşte mortalitatea curbele din Est semăna destul de mult între ele (vezi Polonia, Ungaria, Cehia) şi contrastează radical de cele din Vest, unde mortalitatea se menţine foarte scăzută în ciuda creşterii numărului de noi cazuri. Care să fie explicaţia?

Dacă în ceea ce priveşte România, suprapunerea nefericită a deschiderii şcolilor, cu alegerile locale şi cu petrecerile electorale de după pare determinantă în ceea ce priveşte ocuparea locului întâi în topuri, faptul că şi statele din regiune se confruntă cu o creştere a mortalităţii denotă că fenomenul are şi cauze care nu ţin numai de specificul local.

E posibil că o proporţie mai mare a publicului vulnerabil instituţionalizat din spitale, cămine şi azile să fie atins acum în aceste ţări de virus, venirea primăverii şi a temperaturilor mai ridicate ferindu-l în primul val (ţările din Vest s-au confruntat mai repede cu virusul, încă din februarie-martie). Cu alte cuvinte, în Vest am putea fi deja în valul doi iar în Est abia la sfârşitul primului val.

De asemenea, e posibil că ţările din Vest să îşi fi folosit mult mai bine timpul între valurile pandemiei pentru a-şi pune la punct sistemul medical astfel încât să elimine sincopele constatate atunci în vreme ce în România s-a cam pierdut timpul, numărul de locuri de la AŢI nu crescut spectaculos, spitalele nu sunt mult mai bine dotate decât în primăvară, etc. Rămâne de văzut dacă se vor forţa alegerile în decembrie în lipsa unei blocări a economiei care să coboare agresiv numărul de infectari (cum a făcut Israelul la începutul toamnei). Asta dacă nu o rezolvăm original manipulând doar numărul de teste.