OPINII Primele efecte ale dezindustrializării - energia electrică se ieftineşte

Preţurile pe piaţa zilei următoare de la OPCOM pentru joi (n.r. ieri) au coborât pentru prima dată din 1 septembrie, dată de la care intra în vigoare ordonanţa modificată privind plafonarea preţurilor, sub pragul de 1.300 lei/Mwh într-o zi lucrătoare, limita fixată de autorităţi pentru compensarea achiziţiilor făcute de furnizori.

După ce mai mulţi furnizori s-au plâns că prin fixarea unui plafon pentru decontarea energiei achiziţionate din piaţă pentru consumatorii cu preţuri subvenţionate riscă să intre în faliment pentru că trebuie să onoreze contractele semnate deja, chiar dacă vor cumpăra cu mai mult de 1.300 lei/Mwh, piaţa începe să se mişte în direcţia plafonului stabilit de Guvern.

Miercuri, preţurile medii stabile în PZU au fost de 1.098 lei, o premieră pentru zilele lucrătoare de după 1 septembrie (în week-end se consumă mai puţină energie pentru că multe industrii sunt în pauză, iar preţurile sunt mai mici, de regulă).

A fost o zi în care preţurile din toată Europa au arătat bine, conform energyineu.com: pe lângă cei 222 de euro din România şi Bulgaria, am mai avut 100 euro/Mwh în Germania, 218 euro în Ungaria, 202 euro în Austria, 101 euro în Polonia, 113 euro în Spania şi Portugalia, 185 euro în Belgia etc.

De altfel, scăderile faţă de zilele anterioare erau majore mai peste tot, cu procente cuprinse între 15-75%.

Poate a bătut mai tare vântul (în ţările nordice am avut un preţ record de 4 euro/MWh), poate e vorba şi de efectul dezindustrializării lente care îşi face simţită prezenţa în Europa, multe capacităţi de producţie fiind închise în această perioadă, mai ales din industriile mari consumatoare de energie (metalurgie, îngrăşăminte, industria chimică).

Până la urmă, e greu de presupus că raportul dintre cerere şi ofertă nu îşi va impune condiţiile pe burse, în ciuda preţurilor foarte speculate, atât pe partea de energie, cât şi pe cea legată de certificatele de emisii.

Şi cum consumul casnic, subvenţionat de multe state acum, are o pondere mică în totalul consumului din economie, închiderea unor companii mari sau reducerea ritmului de lucru se simte în forţa cererii mai ales că se fac eforturi masive pentru majorarea ofertei.

"Pentru a scădea preţul putem reduce cererea sau creşte oferta", spune Dumitru Chisăliţă, preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă, adăugând: "Cum oferta nu poate creşte miraculos pe termen scurt, acum asistăm la scăderea preţurilor energiei pe seama scăderii cererii. Multe contracte cu marii consumatori au expirat de la 1 octombrie şi multe afaceri se văd confruntate brusc cu noile preţuri. Ştiu cazuri concrete din Sibiu, unde s-a redus numărul de schimburi pentru a se face faţă noilor costuri. Şi ţineţi cont că nu suntem totuşi pe vârf de consum, iarna se foloseşte mai multă energie pentru încălzire. Trebuie gândite de urgenţă programe pentru creşterea eficienţei consumului pentru că nu putem rămâne fără industrie".

"E prea devreme să vorbim de o tendinţa pe piaţă, ar trebui să mai aşteptăm o perioadă pentru a vorbi de un trend de scădere al preţurilor la energie", afirmă Ovidiu Demetrescu, consultant în energie, menţionând: "Oricum, o scădere de amploare a cererii poate duce repede preţurile în jos, dar problema ar fi atunci că nici nu vor apare prea repede investiţiile în noi capacităţi de producţie dacă randamentele nu mai sunt foarte atractive".