OPINII Privatizarea statului român

Pentru a mai strânge ceva bani la buget cu care să mai mituiască o parte a electoratului, statul român a transformat una dintre cele mai importante instituţii publice ale sale - CEC-ul - în societate comercială bancară şi a oferit-o, apoi, spre vânzare. Încercând să-şi "motiveze" fapta, domnul Călin Popescu Tăriceanu ne spune că numai aşa, prin vânzarea CEC-ului, se stârpesc "căpuşele" care trăiesc cu banii, deci cu sângele bietei noastre instituţii de stat. Numai aşa, transformând instituţiile de stat în societăţi comerciale şi scoţându-le pe acestea la vânzare, luptăm, cu adevărat, împotriva corupţiei. Asta deoarece, ne asigură domnul prim ministru, "în sistemul privat nu există corupţie".

Cu o astfel de concepţie economică, nu va trebui să fim surprinşi când domnul Tăriceanu va semna ordonanţele de urgenţă pentru transformarea în societăţi comerciale şi scoaterea la vânzare a Casei Naţionale de Pensii, a Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, a Autorităţii Naţionale de Administrare Fiscală, a tuturor agenţiilor, autorităţilor, instituţiilor statului român.

Pentru a reduce şi consumul de hârtie şi consumul de timp necesar pentru motivarea şi adoptarea câtorva sute de ordonanţe de urgenţă, urmate de tot atâtea legi pentru aprobarea urgenţelor, pentru a accelera şi eficientiza la maximum lupta împotriva corupţiei, îi propun domnului Tăriceanu, tuturor guvernanţilor noştri, să purceadă la "privatizarea" imediată şi completă a statului român.

Printr-o ordonanţă de urgenţă, sau, direct, printr-o lege, care ar fi adoptată cu o majoritate covârşitoare a actualilor senatori şi deputaţi, ar putea fi înfiinţată Societatea Comercială "STAT PRIVATIZAT" S.A.

Obiectul de activitate principal al S.C. "STAT PRIVATIZAT" S.A. va consta în exercitarea puterilor statale: legislativă, executivă şi judecătorească. Să ne imaginăm ce economie de personal şi de salarii am realiza prin "disponibilizarea" tuturor senatorilor, deputaţilor, miniştrilor, magistraţilor, prefecţilor, primarilor, consilierilor şi funcţionarilor publici de toate gradele şi de toate categoriile. Toţi aceşti disponibilizaţi, de foarte înaltă calificare, îşi vor găsi locuri de muncă în celelalte state ale Uniunii Europene, vor aduce acasă sume uriaşe de euro, care vor face ca leul să devină cea mai puternică monedă de pe mapamond. În plus vom scăpa, complet şi definitiv, de corupţie, deoarece S.C. "STAT PRIVATIZAT" S.A. va avea capital privat şi "în sistemul privat nu există corupţie".

În patrimoniul, respectiv în capitalul social al S.C. "STAT PRIVATIZAT" S.A., vor fi incluse terenurile, clădirile şi toate celelalte "active" aflate, în prezent, în proprietatea publică şi "privată" a statului român. Pentru a face cât se poate de "atractivă" şi "de succes", această acţiune de "privatizare", în capitalul S.C. "STAT PRIVATIZAT" S.A. vor fi incluse: Palatul Parlamentului (Casa Poporului), Palatul Cotroceni, Palatul Victoria, palatele ministerelor, autorităţilor, agenţiilor şi ale celorlalte instituţii publice, inclusiv palatele prefecturilor şi ale tuturor primăriilor ţării. Ar putea intra aici şi toate bogăţiile subsolului românesc, toate apele şi tot spaţiul aerian al ţării. S-ar strânge un capital considerabil. Mai mare decât sprijinul pe care-l vom primi de la UE în următorii 7 ani. Am putea renunţa, astfel, şi la împrumutul de peste 30 miliarde de euro spre care ne tot îndeamnă domnul preşedinte Traian Băsescu.

La o acţiune de "privatizare" de o asemenea dimensiune, trebuie, neapărat, găsit un "consultant" pe măsură. Un consultant ai cărui specialişti să aibă o îndelungată şi strălucită experienţă în cadrul celor mai puternice servicii de spionaj ale lumii moderne. Ei vor trebui să-i sfătuiască pe "privatizatorii" noştri cum să ne vândă statul şi să ne convingă şi pe noi de nemaipomenitele binefaceri pe care această "tranzacţie" ni le va aduce nouă şi urmaşilor noştri.

Având în vedere rolul extraordinar pe care consultantul îl va avea în selectarea "investitorului strategic" pentru S.C. "STAT PRIVATIZAT" S.A., poate fi luată în considerare ideea ca onorariul ce va trebui plătit consultantului să fie chiar mai mare decât suma pe care o vom încasa noi din această "privatizare". S-ar putea lua în calcul angajarea unei datorii faţă de consultant, datorie care să-i fie plătită în următorii 10-15 ani din taxele şi impozitele pe care S.C. "STAT PRIVATIZAT" S.A. le va încasa de la noi.

Dat fiind că obiectul de activitate al S.C. "STAT PRIVATIZAT" S.A. va fi acela de a ne guverna pe noi, românii, este de la sine înţeles că investitorul strategic în această "privatizare" nu poate fi decât o entitate care are experienţă în domeniu, adică un stat existent. N-ar fi o noutate, dacă ne amintim că multe din "privatizările" făcute de statul român postdecembrist au constat, de fapt, în vânzarea, pe nimic, a avuţiei noastre naţionale către alte state, nu către entităţi private.

Este de prevăzut că echipa de consultanţi-spioni care se va angaja în ducerea la bun sfârşit a acestui proiect să întâmpine unele dificultăţi în identificarea celui mai potrivit investitor strategic. Statele cu adevărat democratice, responsabile faţă de propriii cetăţeni, nu îşi vor permite să cheltuiască banii bugetelor lor pentru o astfel de "investiţie". Trebuie găsit un stat care nu dă socoteală cetăţenilor pentru banii pe care îi are la dispoziţie. Adică un stat dictatorial. Astfel de state există astăzi în lume şi s-ar putea găsi unul dintre ele care să plăteas­că o sumă mică de bani pentru a prelua întregul pachet de acţiuni de la S.C. "STAT PRIVATIZAT" S.A. şi să se angajeze că "va investi" în viitor multe miliarde, pe care le va încasa, de fapt, prin taxele şi impozitele plătite de noi.

N-ar fi exclus ca domnii consultanţi-spioni să decidă că cel mai indicat investitor strategic pentru S.C. "STAT PRIVATIZAT" S.A. să fie chiar statul Zimbabwe. Este un stat cu o apreciabilă experienţă dictatorială, are bani, deci ar putea îndeplini principalele "criterii" de selecţie stabilite de consultanţi.