Opinii Vicecampioni mondiali la reforme

Recent a fost dat publicităţii un studiu al Băncii Mondiale intitulat "Doing business 2007 - How to reform", în traducere "Desfăşurarea activităţii economice 2007 - Cum să facem reforme". Studiul reprezintă o analiză a reglementărilor adoptate de diferite state ale lumii în domeniul economic, legi şi norme care afectează pozitiv, sau negativ, activitatea agenţilor economici. Experţii Băncii Mondiale elaborează în fiecare an o astfel de trecere în revistă a cadrului normativ în care se des-făşoară activitatea economică a lumii noastre. Studiul la care ne referim, deşi cuprinde în titlul său anul 2007, analizează situaţia cadrului normativ la un anumit moment, adică jumătatea anului 2006 şi modificările aduse acestui cadru normativ în cursul anului 2005 şi în prima jumătate a anului 2006. Autorii studiului au introdus anul 2007 în titlul lucrării lor, considerând că legile şi normele adoptate până la jumătatea anului 2006 îşi vor pune am-prenta asupra activităţii eco-nomice desfăşurate în cursul celei de-a doua jumătăţi a anului în curs şi în anul următor acestuia.

Mass-media româneşti au adus la cunoştinţa publicului lor concluziile studiului elaborat de experţii Băncii Mondiale cu titluri dintre cele mai zgomotoase, cum ar fi: "vicecampioni mondiali la reforme", "mediul de afaceri din România la cele mai înalte standarde" ş.a.m.d.

Cred că este mai sănătos să fim ceva mai reţinuţi şi mai zgârciţi în formularea unor astfel de aprecieri. Iată de ce!

Autorii studiului împart multitudinea de reglementări referitoare la activitatea economică în 10 sectoare sau domenii, după cum urmează: 1 - înfiinţarea agenţilor economici; 2 - obţinerea de autorizaţii şi licenţe; 3 - angajarea de lucrători; 4 - înregistrarea drepturilor de proprietate; 5 - obţinerea de credite bancare; 6 - protejarea investitorilor; 7 - plata de taxe şi impozite; 8 - efectuarea de operaţiuni de comerţ exterior; 9 - impunerea respectării clau-zelor contractuale; 10 - des-fiinţarea agenţilor economici (instituţia falimentului).

Pentru fiecare din cele 10 domenii, experţii Băncii Mondiale au constituit baze de date care le permit să calculeze indicatori care măsoară "calitatea" reglementărilor din domeniul respectiv, cum ar fi: numărul de zile necesar pentru înfiinţarea unui agent economic (societate comercială), cheltuielile ce trebuie efectuate pentru înfiinţarea agentului economic, ş.a.m.d. Prin însumarea valorii indicatorilor calculaţi pentru toate cele 10 domenii de reglementări se stabileşte "valoarea" indicatorului calităţii cadrului normativ în care se desfăşoară activitatea economică în fiecare din cele 175 de state ale lumii cuprinse în studiu. În clasamentul construit pe baza valorii acestui indicator, la jumătatea anului 2006, România ocupa locul 49 (din totalul de 175). Erau înaintea României ţări ca Georgia (locul 37), Namibia (42), Mongolia (45), Kuweit (46), sau Botswana (48). Erau după România ţări ca Slovenia (61), Ungaria (66), Polonia (75), Italia (82), China (93), India(143).

Aceste cifre, respectiv clasamentul întocmit de experţii Băncii Mondiale, trebuie privite cu toată circumspecţia. Este greu să acceptăm că în Namibia, ori în Botswana, calitatea cadrului normativ în care se des-făşoară activitatea agenţilor economici este superioară celei din ţări ca Italia, sau Polonia, sau China, sau India. De altfel, chiar autorii studiului atrag atenţia că există cel puţin alte 5 domenii de reglementări pe care nu le-au luat în considerare până în prezent. Ele vor fi abordate şi luate în calcul în ediţiile viitoare ale studiului. Aceste domenii ar fi următoarele: 1 - serviciile de infrastructură; 2 - apărarea proprietăţii împotriva furtului; 3 - transparenţa achiziţiilor publice; 4 - condiţiile macroeconomice; 5 - autoritatea instituţiilor.

Calcularea corectă a impactului negativ pe care îl au reglementările în domeniul apărării proprietăţii, al achiziţiilor publice, al condiţiilor macroeconomice (inflaţia, povara datoriei externe etc.), al autorităţii instituţiilor statului ar fi aşezat România mult mai spre coada clasamentului celor 175 de state luate în studiu.

Clasamentul "reformatorilor" a fost construit prin luarea în considerare a numărului de domenii în care s-au făcut îmbunătăţiri în perioada 1 ianuarie 2005 - 30 aprilie 2006 (Româ-nia şi Georgia au îmbunătăţit reglementările în 6 din cele 10 domenii, alte ţări în numai patru, sau trei domenii) şi prin îmbunătăţirea locului ocupat de state în clasamentul general faţă de cel avut în studiul anterior (Georgia a urcat 75 de locuri, de pe locul 112 pe locul 37; România a urcat 22 de locuri, de pe locul 71 pe locul 49). De aici titlurile de "campioni" şi "vicecampioni la reforme", cu care mass-media din România au gratulat cele două state.

Nu pot să închei înainte de a menţiona două întâmplări care ar trebui să ne îndemne la şi mai multă prudenţă în citirea clasamentelor experţilor Băncii Mondiale. La numai câteva zile de la publicarea acestor clasamente, agenţiile de ştiri ne-au adus la cunoştinţă că preşedintele Georgiei şi-a asmuţit justiţia sa "reformatoare" într-o razie în care au fost arestaţi toţi şefii partidelor politice din opoziţie. Aceleaşi agenţii de ştiri ne-au prezentat şi raportul Economic Freedom of the World (Libertatea Economică în Lume), realizat de faimosul Fraser Institute. Conform datelor furnizate de acest raport, din punct de vedere al libertăţilor economice, în anul 1985, Româ-nia s-ar fi aflat pe locul 79, a coborât pe locul 84, în anul 1990, şi pe locul 95, în anul 2004!

Iată de ce este bine să fim prudenţi şi să avem mei multe surse de informaţie, atunci când discutăm despre "campionii reformelor"!