Opoziţia bombardează energetic Guvernul

PNL, principalul partid de opoziţie, pare hotărât să arunce cât mai multe bombe energetice în Guvern după ce Victor Ponta a pierdut alegerile prezidenţiale.

Ieri, Lucian Bode, fost ministru al Economiei şi membru al Comisiei pentru Industrii şi Servicii din Camera Deputaţilor, a cerut demisia ministrului delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, acuzândul că face jocul marilor furnizori şi distribuitori de gaze, după ce luni l-a acuzat că a uitat să reglementeze regimul CET-urilor, care ar fi trebuit incluse în calendarul de liberalizare, alături de populaţie. Calendarul a fost recent prelungit, prin lege, până în 2021.

Deputatul a explicat: "În loc să clarifice situaţia consumatorilor casnici alimentaţi cu energie termică din sistemul centralizat, domnul ministru Răzvan Nicolescu solicita Comisiei Europene, în data de 14 octombrie, să analizeze posibilitatea amânării liberalizării preţurilor la gaze naturale atât pentru CET- uri, cât şi pentru IMM-uri. IMM-urile de care vorbeşte domnul ministru Răzvan Nicolescu sunt în număr de aproximativ 170.000. De ce vrea domnul ministru să-i ţină în piaţa reglementată pe aceşti consumatori, chipurile să-i protejeze? Răspunsul este unul singur: pentru a face jocul celor doi mari furnizori de gaze naturale, care acoperă aproximativ 90% din piaţa acestor IMM-uri! Explicaţia este simplă: tariful de furnizare pentru operatorii din piaţa liberă este de 4 dolari/1000 metri cubi, în vreme ce tariful de furnizare pentru operatorii din piaţa reglementată este de 12 dolari/1000 metri cubi".

Lucian Bode a mai spus că ministrul Nicolescu are interesul să menţină IMMM-urile captive în piaţa reglementată, pentru a îngrăşa conturile furnizorilor şi susţine că acestea nu vor putea trece în piaţă liberă, unde îşi pot negocia preţuri mai mici.

Reprezentanţii ANRE (reglementatorul pieţei de energie) au contrazis afirmaţiile deputatului Bode: "IMM-urile care beneficiază de preţ reglementat pentru gaze pot trece oricând în piaţa liberă şi pot oricând să îşi negocieze contractele cu alţi furnizori. Noi nu reglementăm tarifele de furnizare a gazelor pentru piaţa liberă, ci doar pentru cea reglementată. Pe piaţa liberă, marja de profit a furnizorilor este negociată cu consumatorii şi nu cunoaştem care este cuantumul ei".

Lucian Bode nu a ratat ocazia să îl atace şi pe ministrul Economiei, Constantin Niţă, despre care a declarat: "Legat de certificatele verzi de care va fi scutită industria energo-intensivă din ţara noastră, începând cu 1 decembrie, ANRE ne-a confirmat faptul că începând cu această dată, toţi consumatorii industriali şi casnici care nu se califică pentru această schemă de ajutor de stat vor suporta costuri suplimentare de aproximativ 750 milioane de euro în următorii 10 ani, adică contravaloarea certificatelor verzi de care va fi scutită industria grea. Doar incompetenţa domnului ministru Niţă împiedică în acest moment ANRE să spună public cu cât va creşte factura la energia electrică pentru populaţie începând cu 1 decembrie 2014. ANRE ne prezintă automat nota de plată! Estimările sunt cău majorarea facturii la energie electrică pentru consumatorii casnici va fi de aproximativ 2%!".

Deputatul PNL a explicat că ANRE nu poate calcula impactul ajutorului de stat acordat industriei în facturile micilor consumatori până ce Ministerul Economiei nu comunică numărul companiilor scutite de plata certificatelor.

Însă oficialii ANRE au declarat, recent, că impactul ajutorului de stat acordat industriei va fi cunoscut abia anul viitor, pentru că din decembrie companiile vor trebui să depună la Ministerul Economiei dosarele de calificare. Ministerul trebuie să analizeze dosarele şi abia apoi să transmită datele către ANRE.

Reprezentanţii ANRE ne-au spus că majorarea facturilor micilor consumatori de electricitate va fi de maxim 1%, în urma redistribuirii certificatelor verzi pe care nu le mai plăteşte industria.

La rândul său vicepreşedinte al Comisiei pentru industrii şi servicii din Camera Deputaţilor, Răzvan Mironescu, a atras atenţia că, în momentul de faţă Guvernul Ponta nu are o strategie, o modalitate coerentă, predictibilă şi transparentă pentru un nou sistem de calcul al redevenţelor petroliere, care ar trebui să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2015.

Domnia sa susţine : "În ultima vreme s-a vehiculat posibilitatea ca Ministerul de Finanţe să dea Ordonanţă de Urgenţă până la sfârşitul acestui an prin care sistemul de redevenţe petroliere să se schimbe şi să se aplice o taxă pe profitul obţinut din exploatare şi nu o taxă pe valoarea brută a producţiei, aşa cum este în prezent. În momentul de faţă, redevenţele petroliere sunt între 3,5 şi 13,5% din valoarea brută a producţiei, cu o medie efectivă la nivelul anului 2012 de circa 7%, deci încasările la bugetul de stat se situează undeva la 1 miliard de lei, o sumă modică aş putea spune, faţă de resursele pe care România le deţine în acest moment şi faţă de posibilităţile de exploatare. Modalitatea aceasta de taxare a redevenţelor vehiculată pe surse - pentru că nu avem nici un document oficial are două mari neajunsuri. Primul este că nu rezultă de nicăieri dacă a fost făcută o analiză pertinentă care să ne arate dacă sistemul propus este mai avantajos pentru statul român decât cel aplicat acum şi dacă noile norme sunt sustenabile pentru investitori. Celălalt aspect la care trebuie să fim atenţi este în ce mod îşi propune statul român să controleze aceste calcule financiare, încât să nu ne trezim la un moment dat că profiturile companiilor de profil nu mai sunt acelea cu care eram obişnuiţi, ci sunt mult mai mici, iar redevenţa care ar urma să revină statului să fie diminuată".

Deputatul PNL militează pentru un sistem mixt de calcul al redevenţelor petroliere, care să aibă în vedere atât producţia brută, cât şi o eventuală taxă pe supraprofit practicată în alte state europene, precum Marea Britanie sau Norvegia.

Răzvan Mironescu a ridicat problema lipsei de transparenţă în implementarea unor mari proiecte energetice, precum construcţia reactoarelor nucleare 3 şi 4 de la Cernavodă şi a Hidrocentralei Tarniţa-Lăpuşteşti. Parlamentarul susţine că, în momentul de faţă, ţara noastră nu are o strategie energetică viabilă, care să răspundă pe următorii minim 10, cel mult 50 de ani, nevoilor de dezvoltare ale ţării noastre, nevoilor naţionale de siguranţă geostrategică şi energetică pe termen scurt şi mediu.