Ordonanţă avantajoasă pentru furnizorii de energie

O nouă ordonanţă de urgenţă pentru sectorul energetic a fost adoptată, vineri, de Guvern, cea mai mare noutate pe care aceasta o aduce fiind forţarea producătorilor să vândă la un preţ mult sub PZU către furnizori, distribuitori şi operatorul de sistem Transelectrica, printr-un mecanism de achiziţie centralizat.

Practic, este o ordonanţă ce modifică actul legislativ prin care se instituiau plafoanele de preţ pentru consumatorii casnici, introducând un preţ reglementat pentru achiziţiile companiilor de distribuţie şi furnizare.

Astfel, Guvernul va impune producătorilor de energie electrică ce au în portofoliu capacităţi de producţie de cel puţin 10 MW, cu excepţia producătorilor de energie regenerabilă care beneficiază de subvenţii prin certificate verzi, a celor în cogenerare ce livrează şi energie termică pentru încălzirea centralizată a populaţiei şi a unităţilor intrate în funcţiune după 1 aprilie 2022, un preţ unic de vânzare angro de 450 lei/MWh, prin instituirea unui mecanism centralizat de energie prin intermediul OPCOM ce va cumpăra energie de la producători şi o va vinde operatorului de transport de sistem Transelectrica, furnizorilor şi operatorilor de distribuţie.

• Cum funcţionează mecanismul?

Producătorii de energie electrică au obligaţia să transmită la Transelectrica şi OPCOM, până la data de 24 noiembrie din anul anterior celui de aplicare a schemei, situaţia privind prognoza cantităţii de energie electrică ce va fi livrată în sistem în anul de aplicare; cantitatea de energie electrică prognozată pentru asigurarea serviciilor de echilibrare contractate (pentru producătorii către contractează energie pentru echilibrare); cantitatea de energie electrică din producţia anului de aplicare care a fost deja contractată la vânzare; cantitatea de energie electrică disponibilă pentru anul de aplicare, defalcată pe luni, rezultată din diferenţa între prognoza cantităţii de energia electrică ce va fi livrată şi cantitatea de energie electrică aferentă asigurării serviciilor de echilibrare.

Transelectrica centralizează şi analizează cantităţile prognozate transmise de producătorii de energie electrică şi le compară cu prognozele sale în baza datelor statistice pe care le deţine.

Transelectrica validează prognozele producătorilor aferente cantităţilor de energie electrică ce vor fi livrate în sistem considerând valoarea ce mai mare dintre cea transmisă de producător şi cea calculată de Transelectrica, calculează 80% din valorile prognozate validate şi le comunică ANRE împreună cu cantităţile de energie electrică care au fost deja contractate până la dată de 9 decembrie.

ANRE verifică valorile de producţie prognozate transmise de Transelectrica şi transmite la OPCOM prognoza cantităţilor de energie electrică disponibile a fi contractate prin mecanismul de achiziţie centralizată de energie electrică, până la dată de 16 decembrie.

OPCOM transmite producătorilor valorile aprobate de ANRE ale prognozelor cantităţilor de energie electrică disponibile a fi contractate prin mecanismul de achiziţie centralizată, defalcate pe luni, până la data de 20 decembrie a anului anterior anului de aplicare.

Producătorii au obligaţia de a vinde OPCOM, conform mecanismului de achiziţie centralizată, cantităţile de energie stabilite şi comunicate.

Similar, operatorii economici care cumpără energie au obligaţia de a transmite la OPCOM prognoze de consum anuale, precum şi cantităţile de energie electrică care au fost deja contractate la cumpărare până la dată de 10 decembrie.

OPCOM centralizează prognozele de consum şi cantităţile de energie electrică care au fost deja contractate şi le transmite ANRE în termen de două zile lucrătoare.

OPCOM însumează cantităţile de energie electrică prevăzute pentru consum, respectiv pentru producţie, din care ia în considerare, pentru procedura de achiziţie anuală, un procent de 50% din cantităţile de energie electrică însumate. În cazul în care cantitatea de energie electrică pe care producătorii au obligaţia să o vândă este mai mică decât cantitatea de energie electrică necesară acoperirii consumului, OPCOM va reduce proporţional cantitatea de energie electrică necesară pentru furnizori în vreme ce pentru Transelectrica şi operatorii de distribuţie se va asigura întregul consum conform prognozelor.

• Cine este avantajat?

În loc să supra-impoziteze energia vândută pe piaţă peste preţul de 450 lei/Mwh, autorităţile s-au gândit să permită cumpărarea acesteia de către operatorii implicaţi în furnizarea şi distribuirea sa, plus Transelectrica, transportatorul naţional, la respectivul plafon de preţ.

Statul renunţă, în acest mod, la supraimpozitul de 80% aplicat producătorilor peste preţul de 450 Mwh, dar scapă în acelaşi timp de grija compensării facturilor pentru furnizori, producătorii pierd procentul de 20% care le rămânea în urma supraimpozitării, consumatorii casnici nu pierd pentru că se păstrează plafoanele la 680-800 lei/Mwh, dar nici nu câştigă nimic din reducerea preţului la care cumpără furnizorii, iar furnizorii sunt marii câştigători ai întregului proces.

Cum preţul fixat în PZU pentru data de 11 noiembrie fusese de 1.000 lei/Mwh, operatorii care vor beneficia de acest mecanism pot profita, deci, de un discount apreciabil.

De menţionat că în presă apăruse, la sfârşitul săptămânii trecute, informaţia privind discuţiile pe care reprezentanţii grupului Enel le avuseseră la Guvern şi în care solicitau revenirea la piaţa reglementată şi un preţ de vânzare de 450 lei/Mwh către furnizori şi distribuitori. Iată că a apărut între timp şi actul normativ care consfinţeste conformarea autorităţilor.

Prin modificarea ordonanţei iniţiale în Parlament, pentru micii consumatori se menţin plafoanele stabilite anterior - 680 lei/Mwh pentru un consum de până la 100 KW lunar, 800 lei până în 255 kwh, iar pentru IMM-uri şi instituţii publice - 1.000 lei/Mwh, restul consumatorilor cumpărând electricitate la 1.300 lei/Mwh.

• VIRGIL POPESCU, MINISTRUL ENERGIEI: "Sistemul propus este aplicat de ceva timp în Franţa"

Aproximativ o treime din piaţa de energie se va regăsi în 2023 în sistemul prevăzut în ordonanţa aprobată de Executiv pentru asigurarea unor preţuri mai mici în domeniu, susţine ministrul Energiei, Virgil Popescu. Oficialul a menţionat, citat de Agerpres, în cadrul briefingului de la finalul şedinţei de Guvern de vineri: "Acest sistem, să ştiţi, ingenios, trebuie să recunoaştem, este aplicat de ceva timp în Franţa, numai că acolo, în Franţa, vorbim doar de energia nucleară care intră în această platformă. Aici vorbim de, să zicem aşa, o platformă pentru o mai largă tehnologie. Preţul de achiziţie a acestei energii este preţul de referinţă din Ordonanţa 119, este acel 450 de lei (n.r. pe MWh), preţ la care statul nu percepe absolut nicio contribuţie la Fondul de tranziţie energetică. Este preţul care asigură dezvoltarea investiţiilor în continuare ale companiilor, este un preţ care permite în continuare dezvoltarea de noi capacităţi de producere a energiei electrice. Vor participa în acest sistem doar capacităţile puse în funcţiune înainte de adoptarea ordonanţei 27, deci dăm un semnal clar în piaţă pentru investiţii noi care nu vor fi captate, energia acestora nu va fi captată în acest sistem. Pentru anul 2023, estimăm o cantitate, cam o treime din piaţa de energie se va regăsi în acest sistem".

În opinia sa, în momentul de faţă se poate vorbi despre o achiziţie şi de un preţ al energiei electrice achiziţionate de către furnizori care va permite menţinerea plajelor de 68 de bani/KWh pentru persoanele fizice, pentru un consum până în 100 de kilowaţi, de 80 de bani pentru un consum până în 255 KWh, şi "posibil" 1,3 lei, prin modificarea ordonanţei 119 în Parlament, pentru pentru restul consumatorilor, respectiv un leu pentru IMM-uri, instituţii publice.

Potrivit ministrului de resort, perioada de aplicare a actualei ordonanţe este până în 31 martie 2025, dar vor fi făcute evaluări periodice şi, dacă va fi cazul, se vor face ajustări.

În ceea ce priveşte estimările de costuri legate de impactul acestei ordonanţe, ministrul Energiei a menţionat că preţul de 450 lei/MWh este pentru energia disponibilă şi că, din estimările din momentul de faţă, nu va fi un impact la bugetul de stat: "Energia nu se vinde de pe o zi pe alta, se vinde şi la termen sau există energie vândută în 2023. Acea energie vândută, acele venituri vor fi captate, iar estimările noastre pe piaţă în momentul de faţă sunt că nu va avea, practic, impact bugetar din bugetul de stat şi totul se va autofinanţa din acele venituri pe care le captăm de la producători şi de la traderi, de la toţi participanţii din piaţă".

• OVIDIU DEMETRESCU, EXPERT ÎN ENERGIE: "Ordonanţa a apărut fără o consultare publică"

Ordonanţa a apărut din nou fără o consultare publică, susţine Ovidiu Demetrescu, expert în domeniul energiei. Specialistul ne-a explicat: "Ordonanţa a apărut din nou fără o consultare publică, nu s-au putut confrunta opinii pro şi contra înainte de adoptare, dar forma actuală pot spune că va contribui la stabilizarea pieţei şi la mutarea preţurilor, în timp, spre pragul de 450 lei/Mwh. Se poate vorbi de pierderi în zona producătorilor pe cărbune şi poate ar fi fost mai corect ca reperul de 450 de lei să reprezinte o medie ponderată (CN Oltenia să vândă, de exemplu, peste 450 de lei, iar energia hidro sau cea nucleară să vină cu un preţ mai mic)".

• ALEXANDRU MOLDOVAN, ENERGY CENTER: "Vor apărea alte probleme pentru producătorii de energie pe cărbune"

Ca urmare a aplicării acestei ordonanţe, vor apărea alte probleme pentru producătorii de energie pe cărbune, este de părere Alexandru Moldovan, director executiv Energy Center. Acesta ne-a precizat: "Mă pot gândi la faptul că această legislaţie are rolul de a oferi nişte compensaţii distribuitorilor care au intrat în mari probleme financiare după ce preţurile au explodat şi statul a oferit cu întârziere decontări pentru energia vândută la preţ plafonat către populaţie şi companii. Din păcate, vor apărea alte probleme pentru producătorii de energie pe cărbune, care abia ajunseseră să producă în profit în ultima vreme, sprijiniţi şi cu ajutoare de stat pentru a deveni mai eficienţi, iar acum aceştia se văd confruntaţi cu perspectiva unor noi pierderi. Nici investiţiile în capacităţi tradiţionale de producţie nu sunt stimulate prin noua ordonanţă".