Ordonanţa privind majorarea salariilor din sistemul sanitar cu 25% a fost aprobată

Actualizare 14:16

Guvernul a aprobat, astăzi, ordonanţa de urgenţă privind majorarea salariilor din sistemul sanitar cu 25%, măsura urmând să fie aplicată de la 1 octombrie, potrivit unui comunicat de presă al Executivului.

"Măsura a fost luată de Guvern în scopul creşterii motivării personalului din sistemul public sanitar şi, implicit, a stopării migraţiei cadrelor medicale către locuri de muncă din străinătate", arată sursa citată.

Prin actul normativ se majorează cu acelaşi procent, respectiv 25%, cuantumul sporurilor pentru condiţii de muncă, al sporului de ture, al sporului de noapte, al tarifului orar pentru orele de gardă şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut, solda lunară brută/salariul brut lunar, în măsura în care personalul îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii.

De aceste creşteri salariale va beneficia personalul din unităţile sanitare publice cu şi fără paturi, centrele de diagnostic şi tratament, centrele medicale, centrele de sănătate, centrele de sănătate multifuncţionale, unităţile specializate de urgenţă şi transport sanitar publice, inclusiv unităţile sanitare aflate în subordinea ministerelor şi instituţiilor cu reţea sanitară proprie, personalul din cabinetele medicale organizate la nivelul unităţilor penitenciare, personalul din reţeaua de medicină şcolară, asistenţă medicală comunitară, precum şi alte unităţi sanitare şi medico-sociale publice aflate în subordinea Ministerului Sănătăţii. De asemenea, de aceste majorări salariale beneficiază şi personalul din cadrul Institutului Naţional de Expertiză Medicală şi Recuperare a Capacităţii de Muncă şi a serviciilor de expertiză medicale aflate în subordinea caselor teritoriale de pensii.

"Pe cale de consecinţă, se majorează cu acelaşi procent, respectiv de la 3.100 de lei la 3.875 de lei, plafonul stabilit pentru salariul lunar brut/solda lunară brută lunară în funcţie de care se acordă bursa de rezidenţiat. Această modificare va conserva dreptul medicilor rezidenţi de a beneficia şi după majorarea salarială decisă astăzi de bursa de rezidenţiat în cuantum lunar de 670 de lei. De asemenea, potrivit ordonanţei de urgenţă, medicii rezidenţi vor fi incluşi în categoria tinerilor specialişti din sănătate, care pot beneficia de închirierea unei locuinţe ANL. Astfel, alături de tinerii specialişti din învăţământ, şi cei din sănătate, inclusiv medicii rezidenţi, care au până la 35 de ani la data depunerii cererii pentru repartizarea unei locuinţe ANL, pot primi repartiţii în cel mult trei ani de la implinirea acestei vârste. Locuinţele pentru tineri destinate închirierii, inclusiv cele construite şi destinate în mod exclusiv închirierii tinerilor specialişti din învăţământ sau sănătate sunt proprietate privată a statului. Aceste locuinţe sunt administrate de autorităţile administraţiei publice locale ale unităţilor administrativ-teritoriale şi ale sectoarelor municipiului Bucureşti în care acestea sunt amplasate", conform Guvernului.

(A.C.)

----------------

Ordonanţa de urgenţă prin care salariile personalului din sănătate vor fi majorate cu 25%, de la 1 octombrie, este programată să fie discutată în şedinţa Guvernului de azi, premierul Victor Ponta cerând ministrului Sănătăţii Nicolae Bănicioiu să prezinte Executivului spre aprobare acest act normativ.

După întâlnirea avută în urmă cu o săptămână cu liderii sindicatelor din distemul sanitar, premierul Victor Ponta anunţa că pentru şedinţa de Guvern din 26 august vor fi pregătite atât o ordonanţă de urgenţă privind majorarea salariilor angajaţilor din sistemul sanitar, cât şi un proiect de lege privind responsabilitatea medicilor.

"Putem, de la 1 octombrie, să aplicăm o creştere de 25% la salariul actual pentru tot personalul din sistemul medical", spunea Ponta, precizând că vor beneficia de aceste majorări aproximativ 181.000 de angajaţi din reţeaua Ministerului Sănătăţii şi autorităţilor publice locale şi peste 13.000 de persoane din ministerele care au reţea proprie de sănătate.

Premierul mai spunea că impactul bugetar anual al acestor majorări salariale este de aproximativ 1,7 miliarde lei, anual, dar pentru acest an banii vor fi asiguraţi de la bugetul Ministerului Sănătăţii şi din cel al Casei Asigurărilor de Sănătate, economii rezultate în urma implementării cardului de sănătate.

De asemenea, tot atunci premierul i-a cerut ministrului Justiţiei, Robert Cazanciuc, să elaboreze un proiect de lege care să elimine răspunderea penală a personalului din sistemul sanitar în cazul în care contribuţiile primite de la pacienţi nu sunt condiţionate, sunt oferite post-tratament şi sunt fiscalizate, astfel încât aceştia să nu mai fie consideraţi funcţionari publici şi anchetaţi penal în cazul primirii unor "contribuţii suplimentare" din partea pacienţilor.

El a explicat că acele "contribuţii suplimentare" pe care pacienţii vor să le dea medicului şi asistentului care i-au tratat trebuie să îndeplinească trei condiţii, cumulativ: să nu fie condiţionate de către medic şi asistent, să fie primite după îndeplinirea actului medical şi să fie declarate la fisc, astfel încât ele să poată fi impozitate. Dacă aceste condiţii sunt îndeplinite simultan, medicul, asistentul sau alt reprezentant al sistemului sanitar nu mai răspund penal pentru primirea "contribuţiilor suplimenatre" de la pacienţi.

Federaţia Sanitas a transmis, luni, că a negociat cu Guvernul doar creşteri salariale şi facilităţi pentru personalul din sistemul de sănătate, în timp ce demersul Executivului de a legaliza plăţile de la pacienţi ca urmare a deciziei ICCJ a venit în urma presiunii medicilor.

La rândul său, Alianţa Medicilor, creată pe Facebook, a criticat intenţia Guvernului de a legaliza plăţile făcute de pacienţi, arătând că în nicio ţară civilizată un pacient nu dă o "atenţie" medicului şi că "această practică a şpăgii din sistemul sanitar" trebuie oprită odată pentru totdeauna.

Şi Transparency International România a susţinut că legalizarea plăţilor informale în sănătate easta ar reprezenta un atac la demnitatea medicului şi nu ar elimina riscurile juridice, pentru că existenţa unei condiţionări este extrem de dificil de stabilit.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a stabilit, pe 4 iunie, că medicii care lucrează în sistemul public de sănătate nu pot primi plăţi suplimentare sau donaţii de la pacienţii lor, această practică fiind în dezacord cu normele penale aflate în vigoare. Decizia a apărut, pe 5 august, în Monitorul Oficial şi este obligatorie de la momentul publicării.