Pandemia determină înmulţirea teoriilor conspiraţiei: Cum le putem identifica şi contracara

Pandemia de coronavirus a determinat o creştere a teoriilor conspirative, mai ales în mediul online. Pentru a contracara această tendinţă, Comisia Europeană şi UNESCO au publicat informaţii care să ajute cetăţenii să identifice şi să se opună teoriilor conspiraţiei.

O teorie a conspiraţiei este o credinţă că un eveniment sau o situaţie este manipulat de forţe misterioase puternice, cu intenţii negative.

Toate au aceste şase lucruri în comun:

1.Un complot secret

2.Un grup de conspiratori

3.Dovezi care susţin acea teorie a conspiraţiei

4.Sugerează în mod fals că nimic nu se întâmplă din întâmplare

5.Divizează lumea în rea sau bună

6.Întotdeauna există un ţap ispăşitor.

De obicei, apar ca o explicaţie logică a evenimentelor şi a situaţiilor care sunt greu de înţeles şi aduc un fals sentiment de control. Nevoia de claritate este mai mare, acum, pe timp de pandemie.

Cum se formează?

Conspiraţiile apar ca o suspiciune. Ele pun întrebarea "Cine beneficiază în urma evenimentului?" şi aşa găsesc conspiratorii. Orice "dovadă" este apoi forţată să se conformeze teoriei. Odată formată, ea se poate răspândi rapid. Orice persoană care o neagă, este văzută drept cineva care este parte a conspiraţiei.

De ce oamenii răspândesc teorii ale conspiraţiei?

Majoritatea dintre ei le consideră adevărate. Alţii vor în mod deliberat să provoace, manipuleze, sau targeteze grupuri de oameni din motive politice sau financiale. Ele pot veni din mai multe surse: internet, prieteni, rude, etc.

Cum ne dăm seama că avem de a face cu o teorie a conspiraţiei?

În primul rând, verificăm autorul. Dacă acesta deţine expertiză în domeniu şi foloseşte termeni de specialitate, este puţin probabil să avem de a face cu o simplă teorie a conspiraţiei. De asemenea, dacă foloseşte dovezi din surse verificabile şi studii, cresc şansele ca informaţia să fie adevărată.

Dacă autorul este expert autoproclamat în domeniu şi nu se poate face dovada acestui lucru din mai multe surse, şansele ca informaţiile să fie false cresc.

În al doilea rând, trebuie să ţinem cont şi de sursă. Dacă sursa a fost citată de mai multe canale media, sau dacă informaţia este susţinută de academicieni şi oameni de stiinţă, ea poate fi adevărată.

Dacă sursa nu este clară şi este susţinută doar de autori care se declară "experţi", atunci informaţia este falsă.

De ce teoriile conspiraţiei sunt periculoase?

Ele instigă la discriminarea unui întreg grup de oameni. În timp ce unii oameni doar cred în ele, alţii devin violenţi în apărarea credinţelor lor. Grupul al doilea de oameni identifică un "duşman" împotriva căruia ajung să justifice crime şi violenţe.

Mai mult, răspândesc incertitudine despre informaţii ştiinţifice sau medicale, ceea ce poate avea consecinţe serioase.

Cum oprim răspândirea conspiraţiilor?

Oamenii care cred în acest gen de teorii sunt dificili când întâlnesc o opinie contrară. Cu toate acestea, oamenii din jurul lor îi pot avertiza despre existenţa teoriilor conspirative şi îi pot încuraja să gândească raţional, să pună întrebări şi să verifice informaţiile. Mai mult, le pot oferi o explicaţie alternativă pentru eveniment.

Teorii ale conspiraţiei: legătura cu COVID-19

COVID-19 este o nouă boală cauzată de cel mai recent descoperit coronavirus. Dovezile ştiinţifice arată că coronavirusurile provin în general de la animale. Sursa animală pentru COVID-19 nu a fost încă confirmată.

Incertitudinea, frica şi complexitatea pandemiei COVID-19 au alimentat conspiraţiile. Se încearcă să se explice de ce s-a produs pandemia şi cine beneficiază de aceasta.

Specialiştii UE menţionează că un studiu global realizat în 28 de ţări a arătat că mai mult de 3 din 10 persoane chestionate consideră că o putere străină sau o altă forţă cauzează în mod deliberat răspândirea virusului COVID-19.

Specialiştii în dezinformare şi teorii ale conspiraţiei ai UE avertizează: "Fii atent, teoriile conspiraţiei sunt înşelătoare: ignoră dovezile ştiinţifice şi învinovăţesc în mod fals indivizii şi grupurile care nu sunt responsabile pentru pandemie. Nu le împărtăşi".

Care sunt cele mai populare teorii ale conspiraţiei în ceea ce priveşte Codi-19

Virusul a fost creat artificial (de exemplu, într-un laborator) de către persoane cu un interes specific (de exemplu, reducerea populaţiei mondiale).

Virusul a fost răspândit în mod intenţionat sau răspândirea sa naturală a crescut artificial pentru a afecta cât mai mulţi oameni (de exemplu, prin semnale 5G).

Vaccinurile şi tratamentele sunt ascunse în mod intenţionat pentru a nu perturba răspândirea şi a dăuna cât mai multor oameni.

Anumite măsuri sanitare de combatere a răspândirii virusului sunt utilizate pentru a dăuna sau controla în mod intenţionat societatea (de exemplu, vaccinuri, măşti).