Parchetul General a clasat dosarul referitor la OUG 13

Actualizare 11:24 Cristina Tarcea: "Oportunitatea stabilirii unui prag valoric pentru abuzul în serviciu ţine doar de competenţa Legislativului"

Oportunitatea stabilirii unui prag valoric pentru abuzul în serviciu ţine doar de competenţa Parlamentului, a declarat astăzi preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), Cristina Tarcea, care a precizat că instituţiei pe care o conduce nu i s-a cerut încă un punct de vedere pe această temă.

Iniţial, întrebată despre oportunitatea introducerii pragului pentru abuzul în serviciu, Tarcea a avertizat că până când nu se va rezolva problema sediului ICCJ, nu are de gând să îşi mai spună punctul de vedere asupra niciunei probleme.

"Este o problemă atât de gravă pentru Înalta Curte şi nimeni nu realizează, pur şi simplu sunt lăsată fără replică şi nu mă interesează nicio altă problemă", a spus ea, potrivit News.ro.

Ulterior, însă, la instenţele jurnaliştilor, fiind întrebată dacă ICCJ a fost solicitată să prezinte un punct de vedere pe tema instituirii unui prag valoric pentru abuzul în serviciu, Cristina Tarcea a răspuns: "Nu, dar poate acum, dacă intră lucrurile în normalitate, va opera şi colaborarea interinstituţională".

Ea a mai afirmat: "Oportunitatea (introducerii pragului pentru abuzul în serviciu, n.r.) ţine doar de competenţa Legislativului, tot Curtea Constituţională a afirmat asta. Să mizăm pe înţelepciunea Curţii Constituţionale".

(S.A.)

-------------

Actualizare 09:35 Augustin Lazăr: "Ancheta privind OUG13 nu poate trece de anumite limite de constituţionalitate"

Decizia de clasare a dosarului privind adoptarea Ordonanţei de Urgenţă (OUG) 13 arată clar că nu se pot depăşi anumite limitele de constituţionalitate, iar procurorii sunt obligaţi să respecte hotărârile Curţii Constituţionale, a declarat astăzi Augustin Lazăr, procurorul general al României.

El a afirmat, la intrarea în sediul Consiliului Superior al Magistraturii: "Colegii noştri, după ce au efectuat actele care mai trebuiau făcute în dosar, s-au raportat mereu la conţinutul deciziei Curţii Constituţionale. A fost hotărârea lor şi a fost decizia lor de a opri ancheta şi de a clasa dosarul în aceste condiţii, pentru a nu depăşi limitele de constituţionalitate, care sunt foarte clar arătate în conţinutul deciziei Curţii Constituţionale. Procurorii sunt magistraţi independenţi şi nu au de gând să facă altceva decât să respecte deciziile Curţii Constituţionale, care sunt obligatorii pentru toată lumea".

Totodată, Augustin Lazăr a subliniat că Ministerul Public îşi susţine punctul de vedere legat de pragul pentru abuzul în serviciu: "Noi suntem de părere că nu trebuie niciun prag şi este foarte clar că, aşa cum a fost făcută propunerea prima dată de Ministerul Justiţiei, este o propunere pe care o susţinem".

(S.A.)

-----------

Actualizare 09:26 Tudorel Toader: "Decizia de clasare a OUG 13 era necesară şi firească"

Decizia de clasare a dosarului privind adoptarea Ordonanţei de Urgenţă (OUG) 13 era "necesară şi firească", a declarat în această dimineaţă ministrul Justiţiei, Tudorel Toader.

El a afirmat: "Decizia de clasare era necesară şi firească. Amintiţi-vă că la sfârşit de martie, început de aprilie eu spuneam (...) că procurorul nu poate continua cercetările împotriva deciziei Curţii Constituţionale şi soluţia de clasare este cât se poate de firească, (...) păcat că a durat atât de mult".

(S.A.)

-----------

Actualizare 08:11 Florin Iordache: "Clasarea de către Parchetul General a dosarului privind OUG 13 - o decizie normală"

Clasarea de către Parchetul General a dosarului privind adoptarea de către Guvern a Ordonanţei 13 este o decizie normală, a declarat ieri vicepreşedintele Camerei Deputaţilor, social-democratul Florin Iordache, fost ministru al Justiţiei.

Iordache a afirmat, citat de Agerpres: "Parchetul General, în urma declinării de la DNA a acestui dosar, a făcut propriile cercetări şi a închis astăzi definitiv dosarul care viza OUG 13. Eu am spus de-a lungul timpului că tot ceea ce s-a făcut la nivelul Ministerului Justiţiei, cât şi în Guvern, care a vizat Ordonanţa 13, au fost nişte lucruri normale, legale şi constituţionale. În spiritul a ce spun eu acum şi Curtea Constituţională prin acea decizie a stabilit că toţi paşii procedurali pe care i-am făcut au fost nişte paşi legali şi constituţionali".

În opinia sa, a fost un "exerciţiu de imagine" ca, în acea perioadă, o parte dintre membrii Cabinetului să fie chemaţi la audieri, la DNA.

Iordache a susţinut: "S-a constatat acum că tot ceea ce s-a făcut în privinţa Ordonanţei 13 a fost un demers corect, un demers normal şi un demers aşteptat şi, în acelaşi timp, cred că a fost şi foarte multă dezinformare. Pentru că, dacă la acel moment singurul punct în suspans era dacă e nevoie sau nu de un prag, s-a stabilit prin decizie ulterioară a CCR, în întărirea deciziei 405 de anul trecut, că, într-adevăr, în ceea ce priveşte abuzul în serviciu trebuie stabilit un prag".

Întrebat dacă OUG 13 trebuie să treacă prin Parlament, ca proiect de lege, Florin Iordache a răspuns afirmativ: "Fără îndoială. Marea supărare şi marea dezinformare la Ordonanţa 13 a fost acel prag care a vizat abuzul în serviciu. S-a demonstrat şi deciziile Curţii îmi dau dreptate să spun că la abuzul în serviciu în acest moment trebuie stabilit un prag. Că mai mare, că mai mic, stabilit de noi faţă de acei 200.000 (n.r. lei). Fie Guvernul în perioada următoare va da o ordonanţă, fie va veni cu un proiect de lege, astfel încât Parlamentul, de la 1 septembrie, să se poată apleca asupra lui".

Întrebat cum comentează poziţia şefei DNA, Laura Codruţa Kovesi, despre care presa afirmă că şi-a asumat acest dosar, Iordache a răspuns: "Dumneaei şi-a asumat, dar asta nu înseamnă că, dacă dumneaei şi-a asumat, această asumare a fost corectă şi legală. S-a demonstrat că, prin decizia de astăzi (ieri, n.r.) a Parchetului General - şi din câte ştiu eu Direcţia Naţională este parte a Parchetului General şi nu invers - demersul pe care eu l-am făcut în acel moment a fost un demers legal. În România, dacă nimeni nu încalcă legea, nu are de ce să se teamă. S-a demonstrat că activitatea Guvernului de la acel moment a fost o activitate legală. Din păcate, s-a demonstrat acum, la cinci luni de zile, că acel demers a fost un demers normal şi un demers pe care societatea îl aşteaptă''.

Deputatul social-democrat a mai spus că se aştepta ca Ministerul Justiţiei să vină mai repede cu proiectul de lege care vizează punerea în acord cu deciziile Curţii Constituţionale.

Fostul ministru a conchis: "Parlamentul intră în vacanţă şi de la nivelul Ministerului Justiţiei încă nu ne-a sosit acel proiect de lege care vizează punerea în acord cu deciziile Curţii. Lumea aşteaptă o lege clară, corectă, predictibilă şi să nu stăm la interpretarea judecătorului, dacă există sau nu există. Şi ce cred eu că trebuie să facă Guvernul şi Parlamentul - nişte legi foarte clare, care să nu lase loc la interpretări".

(S.A.)

------------

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PICCJ) a clasat dosarul referitor la adoptarea Ordonanţei de Urgenţă (OUG) 13, potrivit unui comunicat trimis Redacţiei.

"Procurorii Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au dispus clasarea cauzei cu privire la infracţiunile de prezentare cu rea-credinţă de date inexacte, Parlamentului sau Preşedintelui României cu privire la activitatea Guvernului prev. de art. 8 al. 1 lit. b din Legea 115/1999, sustragerea sau distrugerea de înscrisuri prev. de art. 259 al. 1 şi 2 C.p, sustragerea sau distrugerea de probe ori de înscrisuri prev. de art. 275 C.p şi fals intelectual prev. de art. 321 C.p.", se arată în comunicat.

În motivarea soluţiei, procurorii au reţinut că, în data de 8 februarie 2017, preşedintele Senatului a solicitat Curţii Constituţionale să se pronunţe asupra existenţei unui conflict juridic de natură constituţională dintre Guvernul României şi Ministerul Public - Direcţia Naţională Anticorupţie, generat de demersurile procurorilor din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, constând în anchetarea circumstanţelor în care a fost elaborat proiectul de ordonanţă de urgenţă a Guvernului referitor la modificarea şi completarea Codului penal, respectiv a Codului de procedură penală.

Curtea Constituţională, în cadrul procesului de examinare a cererii, a analizat actele de sesizare şi actele procesuale emise, statuând în decizia nr. 68 din data de 27.02.2017 cu privire la "faptele reclamate şi cele reţinute în ordonanţa procurorului de caz", că "toate elementele prezentate drept elemente materiale constitutive ale infracţiunilor imputate nu constituie altceva decât aprecieri personale sau critici ale autorilor denunţului cu privire la legalitatea şi oportunitatea actului adoptat de Guvern.

"Astfel, circumstanţele adoptării actului normativ, luările de poziţie publice contradictorii ale ministrului justiţiei şi ale prim-ministrului, urmate de decizia adoptării Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.13/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr.286/2009 privind Codul penal şi a Legii nr.135/2010 privind Codul de procedură penală, ... constituie, în mod evident, aspecte privind legalitatea şi oportunitatea adoptării actului criticat, care nu pot intra în sfera de competenţă a procurorilor, respectiv nu pot face obiectul activităţii de cercetare penală", precizează PICCJ.

Potrivit sursei citate, Curtea, analizând încadrarea juridică a faptelor denunţate, aşa cum este ea configurată de către procuror în ordonanţa de începere a urmăririi penale in rem, reţine, "în ceea ce priveşte infracţiunea prevăzută de art.13 din Legea nr.78/2000...datorită caracterului de generalitate al unei legi sau ordonanţe, «folosul» din textul incriminator are în vedere alte ipoteze şi nicidecum «beneficiul» obţinut de o persoană ca urmare a adoptării unui act normativ, astfel că acesta nu poate fi în niciun caz element constitutiv al laturii obiective a unei infracţiuni şi astfel nu poate determina răspunderea penală", că referitor la infracţiunea prevăzută de art.8 alin.(1) lit.b) din Legea nr.115/1999... din analiza elementelor constitutive ale acestei infracţiuni reiese că această normă este incidentă atunci când prezentarea de către membrii Guvernului a datelor inexacte este rezultatul îndeplinirii unei obligaţii legale faţă de cei îndrituiţi să solicite aceste date, Parlamentul, respectiv Preşedintele României. Or, raportat la starea de fapt descrisă în denunţul formulat şi reţinută în ordonanţa de începere a urmăririi penale emisă de organul judiciar, potrivit căreia "în mod deliberat ministrul justiţiei a dezinformat Parlamentul României cu privire la intenţiile lui a promova acte normative [...] prin procedura ordonanţei de urgenţă" şi că "în mod deliberat, prim-ministrul României şi ministrul justiţiei l-au dezinformat pe Preşedintele României, înaintea şedinţei de Guvern că nu aveau intenţia să treacă pe ordinea de zi cele două ordonanţe", Curtea constată că "datele inexacte" se referă la necomunicarea unor intenţii, care, în viziunea autorilor denunţului şi a organului judiciar, se converteşte în "dezinformare", mai arată procurorii PICCJ.

Aceştia precizează, invocând decizia Curţii Constituţionale, că nicio normă legală sau constituţională nu obligă Guvernul să-l informeze pe Preşedintele României cu privire la "intenţiile" sale în sensul includerii pe ordinea de zi a unei şedinţe de Guvern a actelor normative supuse adoptării şi nici să informeze Parlamentul cu privire la "intenţia" sa de a adopta ordonanţe de urgenţă. Cu privire la acest din urmă aspect, singura obligaţie a Guvernului este de a depune, după adoptare, ordonanţa de urgenţă spre dezbatere în procedură de urgenţă la Camera competentă pentru ca aceasta să intre în vigoare, conform art.115 alin.(5) din Constituţie" şi că "pentru alte trei infracţiuni, respectiv infracţiunea de sustragere sau distrugere de înscrisuri, prevăzută de art.259 alin.(1) şi (2) din Codul penal, infracţiunea de sustragere sau distrugere de probe ori de înscrisuri, prevăzută de art.275 din Codul penal, şi pentru infracţiunea de fals intelectual, prevăzută de art.321 din Codul penal... pentru care s-a dispus extinderea... nu sunt de natură a schimba starea de fapt şi de drept a cauzei şi, implicit raţionamentul Curţii Constituţionale în analiza şi soluţionarea conflictului juridic de natură constituţională dintre Ministerul Public şi Guvern.

În concluzie, Curtea Constituţională a decis că "prin verificarea circumstanţelor în care a fost adoptată Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.13/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr.286/2009 privind Codul penal şi a Legii nr.135/2010 privind Codul de procedură penală, Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie şi-a arogat competenţa de a efectua o anchetă penală într-un domeniu care excedează cadrului legal", notează Parchetul.

"Având în vedere cele mai sus expuse, procurorii Secţiei de urmărire penală şi criminalistică au apreciat că în cauză sunt aplicabile prevederile art. 16 a. 1 lit. b teza I-a cu privire la infracţiunile de prezentare cu rea-credinţă, de date inexacte, Parlamentului sau Preşedintelui României cu privire la activitatea Guvernului prev. de art. 8 al. 1 lit. b din Legea 115/1999, sustragerea sau distrugerea de înscrisuri prev. de art. 259 al. 1 şi 2 C.p, sustragerea sau distrugerea de probe ori de înscrisuri prev. de art. 275 C.p şi fals intelectual prev. de art. 321 C.p, motiv pentru care, în temeiul art. 315 al. 1 C.p.p şi au dispus clasarea cu privire la acestea", conchid procurorii.