PARLAMENTARII DEZBAT INTERZICEREA EXPUNERII PRODUSELOR DIN TUTUN ÎN MAGAZINELE NESPECIALIZATE Industria tutunului, din nou în alertă

După îndelung dezbătuta transpunere a Directivei Europene pe tutun în legis­laţia naţională şi alte câteva proiecte de lege din domeniu, industria de profil este din nou în alertă, după depunerea în Parlament a unei iniţiative legislative a deputatului USR Emanuel Ungureanu, care urmăreşte interzicerea expunerii produselor din tutun la punctele de vânzare, "cu excepţia magazinelor specializate în vânzarea produselor din tutun".

Printre altele, proiectul de lege prevede extinderea definiţiei fumatului la noile produse din tutun, inclusiv la cele care nu conţin tutun şi nu se fumea­ză (ţigarete electronice) şi interzicerea vapatului în spaţiile publice închise, interzicerea promovării de orice fel, interzicerea sponsorizărilor etc.

În acest context, industria tutunului şi distribuitorii engros, retailerii, micii comercianţi şi reprezentanţii HoReCa atrag atenţia asupra faptului că iniţiativa legislativă afectează grav un întreg sector economic şi peste 4 milioane de români.

Reprezentanţii companiilor din domeniu reclamă faptul că iniţiatorii proiectului de lege nu i-a contactat pentru dezbateri, alegând "să îşi asume un proiect redactat de lobbişti grupaţi sub umbrela unui ONG".

Coaliţia pentru Libertatea Comer­ţului şi a Comunicării (CLCC) arată că, potrivit unui studiu al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, în Europa, unde se concentrează cele mai multe restricţii, rata fumatului este cea mai ridicată din lume (29%).

"Având ca obiectiv declarat, susţinut şi de CLCC, împiedicarea accesului minorilor la produse din tutun, o faptă deja sancţionată de lege, acest nou proiect propune reglementări radicale, cu severe consecinţe negative atât pentru consumatori, cât şi pentru piaţa legală a produselor din tutun şi cea a produselor alternative, cu risc redus", subliniază un comunicat al CLCC.

Acesta precizează: "Datele Eurostat arată că procentul minorilor între 15-19 ani care fumează în România este de 4,1%, mult sub media europeană de 9,4% şi printre cele mai scăzute din Europa - doar în Norvegia şi Islanda procentele fiind mai mici".

În forma sa actuală, iniţiativa poate afecta mai mult de 10.000 de angajaţi direcţi sau indirecţi ai companiilor producătoare şi distribuitoare, dar şi peste 70.000 de retaileri din România, ţară în care investiţiile totale ale industriei depăşesc 1,5 miliarde  de euro, mai indică CLCC.

Reprezentanţii coaliţiei menţionează: "Interzicerea expunerii produselor din tutun în cele peste 70.000 de magazine din România care comercializează ţigarete va încuraja dezvoltarea pieţei negre, în condiţiile în care, vândute de sub tejghea, produsele legale vor fi uşor de substituit cu cele ilegale, mai ales în judeţele de frontieră, unde contrabanda ajunge şi la 50%. Un efect similar asupra pieţei negre îl va avea şi introducerea, prin acest proiect, a unei noi taxe asupra produselor din tutun, în condiţiile în care ţigările din Româ­nia sunt deja cele mai scumpe din UE raportat la puterea de cumpărare. Propunerea legislativă nu ţine cont de realităţile pieţei, în care 1 din 6 ţigări consumate este achiziţionată de pe piaţa neagră, la circa jumătate de preţ, şi poa­te submina eforturile susţinute ale autorităţilor de combatere a contrabandei. România se află la graniţa estică a UE şi este vulnerabilă la comerţul ilegal cu ţigarete, care creşte substanţial la fiecare derapaj al politicilor fiscale şi de reglementare. O astfel de propunere a fost deja respinsă în 2015, fiind considerată de natură a perturba piaţa produselor din tutun din punct de vedere concurenţial".

Referitor la prevederea care interzice dreptul de informare a fumătorilor adulţi cu privire la produsele cu potenţial de risc redus, comunicatul citat precizează: "La nivel global, milioane de fumători au renunţat la fumat ca urmare a accesului la alternative cu potenţial de risc redus, însă fumătorii adulţi trebuie să ştie că aceste produse există, ce sunt şi cum funcţionează. Respectăm toate reglementările exis­tente şi ne impunem reguli interne de conduită pentru a ne asigura că minorii nu au acces la produse cu tutun sau nicotină. De asemenea, mergem dincolo de ceea ce ne cere legislaţia, prin educarea continuă a comercianţilor şi a consumatorilor cu privire la motivul pentru care minorii nu pot şi nu ar trebui să aibă acces la produsele cu nicotină.

Nu în ultimul rând, dorim să clarificăm informaţiile false legate de subvenţiile la tutun, care reprezintă bani europeni pentru fermierii români. Nu doar România beneficiază de aceste fonduri. În UE sunt 12 ţări cultivatoare de tutun, cele mai importante fiind Italia, Bulgaria, Grecia, Spania şi Polonia, care deţin circa 85% din culturile de tutun. Potrivit site-ului CE, doar în 2017 Bulgaria a primit prin plăţi directe peste 52 milioane euro pentru culturi de tutun, Ungaria circa 9,6 milioane euro, iar Polonia peste 31 milioane euro. România a primit în 2017 aproximativ 1,6 milioane euro".

JTI România consideră că propunerea legislativă care vizează ţigaretele şi produsele cu potenţial de risc redus este cea mai restrictivă şi disproporţionată de până acum, excede prevederile Directivei europene a tutunului, trans­pusă integral în legislaţia românească şi va avea un impact fără precedent asupra pieţei legale.

Compania pune sub semnul întrebării modul în care a fost iniţiat acest proiect. Conform Memorandumului semnat de Secretariatul general al Camerei, deputatul USR Emanuel Ungurea­nu a beneficiat de o deplasare în Irlanda, la invitaţia şi pe cheltuiala lobiştilor antitutun care au redactat propunerea, "Iniţiativa 2035 fără tutun", sprijinită de Campaign for Tobacco Free Kids (Bloomberg Initiative for Tobacco Control) şi European Network for Smoking Prevention, arată sursele citate.

Gilda Lazăr, Director Corporate Affairs & Communications JTI Româ­nia, a declarat: "Consideram că aceste practici sunt mai mult decât discutabile şi atragem atenţia asupra modului în care s-a ajuns la promovarea proiectului, mai ales în contextul în care ONG-urile de acest tip acuză în permanenţă companiile legale de tutun de corupţie şi practici incorecte, fără niciun argument concret. Reamintim că, potrivit legii, pentru a fi promovate, iniţiativele societăţii civile trebuie să întrunească 100.000 de semnături".

JTI România consideră: "Dat find că numita iniţiativă propune modificarea a patru legi diferite, dintre care două de transpunere a unor directive europene, considerăm că este necesar să fie dezbătută în vederea unui Raport comun al Comisiei pentru buget, Comisiei economice, Comisiei pentru cultură şi Comisiei pentru sănătate, având în vedere atât aspectele de sănătate publică, cât şi implicaţiile comerciale majore şi impactul economic şi bugetar. Astfel, s-ar păstra o abordare echilibrată, luând în considerare nu doar ipoteticul obiectiv de sănătate publică, dar şi interesele consumatorilor, protejarea activităţii micilor comercianţi, menţinerea veniturilor bugetare la indicatorii previzionaţi de către autorităţile fiscale şi continuarea luptei împotriva comerţului ilicit cu produse din tutun care, în prezent, aduce prejudicii la bugetul de stat de circa 700 de milioane de euro pe an".

La rândul său, Emanuel Ungureanu, iniţiatorul proiectului de lege, a spus, citat de Hotnews, că proiectul de lege nu interzice fumatul şi nici vânzarea ţigărilor în supermarketuri, ci doar expunerea lor la vedere în magazine, adăugând că scopul principal este combaterea promovării intense a produselor din tutun, în special a celor de "nouă generaţie", nu doar a ţigărilor clasice, care riscă să "prindă" foarte bine la tineri şi adoles­cenţi.

Printre altele, domnia sa a declarat: "Produsele din tutun şi cele similare trebuie scoase categoric din zona de vizibilitate din magazine. Până să ajungem, ca în Ungaria, să avem tutungerii, deocamdată în zona unde se vinde pâine, lapte, carne".

Emanuel Ungureanu a mai precizat că şi-a dorit încă din iarnă să depună acest proiect, însă "nu este un secret că printre cei care s-au opus acestui proiect au fost şi domnul Dragnea, domnul Tudose". USR-istul a menţionat că iniţiativa legislativă a venit din partea societăţii civile, iar USR şi-o asumă în această "formă radicală" şi speră să fie susţinută şi de parlamentarii altor partide.