Parlamentarii europeni au mai înmuiat directiva "Bolkestein"

Liberalizarea serviciilor în Europa, cunoscută sub numele de directiva "Bolkestein", a fost adoptată ieri de Parlamentul European într-o variantă "soft". Cele două mari grupuri de euro-parlamentari, creştin-democraţii şi socialiştii, au ajuns la un compromis. Va fi eliminat, astfel, controversatul principiu al ţării de origine, prin care se prevedea că firmele prestatoare de servicii se supun doar prevederilor ţării din care provin şi, de asemenea, s-au stabilit anumite tipuri de servicii care vor fi exceptate de la liberalizare. Excepţiile privesc sănătatea, serviciile sociale şi jocurile de noroc. În plus, fiecare stat va putea să nu deschidă piaţa, dacă are motive temeinice, şi pentru alte servicii precum securitatea naţională şi mediul. Directiva a fost adoptată, în această formă de compromis, cu 391 de voturi pentru şi 213 împotrivă.

• Daniel Dăianu, fost ministru de finanţe: "Directiva nu va modifica situaţia muncitorilor noştri"

Situaţia românilor care muncesc în străinătate nu va fi modificată, conform fostului ministru de finanţe Daniel Dăianu, din două motive: pe de o parte, pentru că românii muncesc în segmente economice unde concurenţa nu este prea mare şi, pe de altă parte, pentru că mulţi dintre ei sînt angrenaţi în economia neagră sau gri.

Reuşita compromisului privind directiva Bolkestein este considerată de domnul Dăianu ca un semn că există o presiune constantă în Uniunea Europeană pentru liberalizarea pieţei forţei de muncă. Aceasta va avea implicaţii majore pentru ţara noastră, convingerea fostului ministru de finanţe fiind că va fi din ce în ce mai uşor pentru un român să îşi găsească de lucru în străinătate.

Daniel Dăianu ne-a declarat că vor fi şi consecinţe mai puţin plăcute pentru noi ale liberalizării pieţei muncii. Printre acestea cea mai importantă va fi plecarea din România a forţei de muncă de înaltă calificare. Domnul Dăianu prevede că vor mai rămîne în ţară, în viitorul apropiat, persoanele cu pregătire slabă, în condiţiile în care trendul salarizării va fi crescător. Fostul ministru de finanţe se teme, din acest motiv, că va scădea competitivitatea.

Cu toate că, indiferent de directivele date de Parlamentul European, este greu pentru firme străine să intre pe piaţa ţărilor dezvoltate precum Franţa sau Germania, Daniel Dăianu crede, totuşi, că sînt speranţe ca firme româneşti să aibă un viitor vest-european. El se referă în special la întreprinderile din domeniul construcţiilor, care au deja o experienţă recunoscută şi relaţiile necesare pentru a sparge barierele de piaţă.

• Guy Tordeur, secretar federal, Federaţia Sindicatelor Creştine din Bruxelles: "Dorim o Europă a oamenilor, nu a banilor"

Aflat în vizită la Confederaţia Sindicatelor Democrate din România, domnul Guy Tordeur, secretar federal al Federaţiei Sindicatelor Creştine din Bruxelles, ne-a declarat că, indiferent de cît de mult s-a înmuiat directiva, tot se teme că ea va produce dumping social. "Sindicatele europene nu îşi încheie protestele pînă cînd nu vor primi garanţii că lucrurile stau aşa cum s-a votat" - a afirmat domnul Tordeur, care dă ca exemplu o situaţie în care un muncitor din România ar veni să muncească în Belgia pe nimica toată.

Pe lîngă aspectele care privesc concurenţa neloială, domnul Tordeur scoate în evidenţă şi caracterul inuman al unei astfel de situaţii, în care anumite firme profită de munca est-europenilor. El povesteşte că există cazuri în care angajaţi străini sînt ţinuţi în locuinţe precum cutiile de sardele, fără igienă şi fără nici un fel de condiţii la locul de muncă.

Secretarul federal belgian declară că protestele sindicatelor europene nu trebuie înţelese doar ca protecţionism, ci ca o luptă pentru o condiţii de muncă mai bune. El este de acord ca est-europenii să muncească în ţara sa, însă pe aceleaşi salarii şi în aceleaşi condiţii ca în Belgia. La acestea trebuie să se adauge, în viziunea sa, şi asigurările de sănătate şi toate celelalte facilităţi pe care le au muncitorii din UE.

Guy Tordeur acuză polarizarea societăţii, care devine, în opinia sa, o societate duală a bogaţilor şi a săracilor. Acesta este principalul motiv pentru care sindicatele nu au fost de acord cu liberalizarea serviciilor publice: "A liberaliza învăţămîntul sau sănătatea înseamnă ca cetăţenii să fie nevoiţi să plătească pentru şcoală sau pentru tratamente. Dar dacă nu au bani?" - ne-a declarat domnul Tordeur.

Speranţa sindicatelor europene este, potrivit secretarului federal, instaurarea dialogului social. În felul acesta, consideră el, se poate evita ca Europa să devină a banilor şi nu a oamenilor.