PARLAMENTUL A APROBAT: Suntem oficial în stare de alertă

Plenul reunit al Parlamentului a aprobat, cu amendamente, hotărârea emisă luni de Guvernul Orban, prin care se instituie starea de alertă, la nivel naţional pentru următoarele 30 de zile. Au fost înregistrate 372 pentru instituirea stării de alertă, 37 de voturi împotrivă, iar 7 parlamentari s-au abţinut.

Printre modificările aduse hotărârii de guvern se numără obligativitatea Executivului de a asigura măştile de protecţie pentru persoanele defavorizate sau vulnerabile din punct de vedere economic, precum şi atribuirea exclusivă administraţiei publice locale a schimbărilor de manageri ai spitalelor pe care le au în administrare.

Dezbaterea actului administrativ emis de Executiv a iscat aprinse dispute politice între reprezentanţii PNL şi cei ai PSD, Pro România şi ALDE, ultimele două formaţiuni politice anunţând că vor vota împotriva stării de alertă, pe considerentul că este nevoie de relansarea economiei naţionale în condiţiile actualei crize economice generată de măsurile luate pentru combaterea pandemiei Covid-19.

Radu Preda, lider grupului senatorilor PSD a arătat că o parte dintre măsurile luate în starea de alertă sunt deja tardive, deoarece obligativitatea purtării măştii de protecţie în spaţiile închise şi în transportul în comun trebuia introdusă încă din prima zi a stării de urgenţă.

Daniel Fenechiu, liderul senatorilor liberali a arătat că aprobarea de către Parlament a unui act administrativ aşa cum este o hotârâre de guvern este o anomalie din punct de vedere juridic, deoarece actul respectiv poate fi atacat în instanţa de contencios adminis­trativ.

Poziţia lui Fenechiu a fost susţinută şi de Victor Ponta, preşedintele Pro România, care a spus că este vorba despre o procedură ciudată şi că orice student care trece de anul al doilea la facultatea de drept ştie că Parlamentul nu poate aproba o hotârâre de guvern care este un act administrativ şi nu o lege.

Victor Ponta a menţionat: "Prin această aprobare, daţi puteri mai mari Guvernului Orban, care gândeşte cu o minte de miliţian de dinainte de 1989, ne dă amenzi şi ne sancţionează, dar nu sprijină oamenii. Acest guvern este ilegitim, băgat pe gâtul Parlamentului, ca formă de şantaj, de preşedintele Iohannis în 16 martie".

Liderul USR, Dan Barna a arătat că este nevoie de încuviinţarea stării de alertă, deoarece Guvernul are nevoie de un instrument legal pentru administrarea situaţiei cu care ne confruntăm. El a arătat că, pe lângă măsurile prevăzute în hotărârea de guvern ce instituie starea de alertă, oamenii au nevoie de o perspectivă care să îi ajute să înţeleagă cum li se va schimba viaţa şi cum vor recupera ce au pierdut în ultimile luni: locuri de muncă şi oportunităţi de afaceri.

Dan Barna a mai spus: "Avem nevoie de un plan, iar acest lucru ne este cerut şi de Comisia Europeană unde se vede că stagnăm. S-a intervenit în hotărârea de guvern cu amendamente în care se ascunde lupta politică dintre principalele partide. PSD vrea sa menţină actualele conduceri din spitalele aflate în subordinea administraţiilor locale pentru a controla reţelele de afaceri ale baronilor locali, fie roşii, fie galbeni. Se foloseşte un astfel de act pentru întărirea baronilor locali, pentru întărirea controlului baronetului asupra spitalelor locale".

Reprezentanţii UDMR, Cseke Attila şi Benedek Zachariae, s-au referit la incoerenţa, bâlbele şi contradicţiile celor aflaţi la guvernare în ultimile două luni şi le-au cerut membrilor Cabinetului Orban să poarte un dialog cu partidele politice şi cu Parlamentul pentru a găsi cele mai bune soluţii în vederea depăşirii actualei crize.

Cel mai critic vorbitor la adresa hotărârii Executivului a fost Călin Popescu-Tăriceanu, preşedintele ALDE, care a arătat că Parlamentul discută despre o nouă stare excepţională pentru toată ţara, deoarece Guvernul este incapabil să testeze cu cap, masiv şi local.

Călin Popescu-Tăriceanu a mai spus: "Legea stării de alertă a fost amendată drastic în Parlament, dar miroase a stare de urgenţă camuflată. Starea de alertă ar trebui să fie una locală şi nu naţionala, în condiţiile în care sunt multe judeţe în care numărul de bolnavi este numărat pe degetele de la o mână. Insistetnţa de a bloca întrea economie miroas a altceva, nu a grijă pentru oameni, ci a dorinţa de a umple puşculiţele de partid din achiziţiile dubioase. E inadmisibil că prin această hotărâre Guvernul închide cinci puncte de trecere a frontierei cu Ungaria, în condiţiile în care la vama Nădlac, cetăţenii români stau câte opt ore la coadă pentru a intra în ţară".

Florin Roman, liderul liberalilor din Camera Deputaţilor, i-a atras atenţia lui Tăriceanu că problemele priovind achiziţiile au fost apanajul social-democraţilor, care "au inventat tunurile financiare pornind de la baronii lui Adrian Năstase şi până astăzi".

Florin Roman a mai spus: "Singurele soluţii pe care le-am auzit sunt de un populism ieşit din comun. Dăm totul gratuit, dar pe urmă spuneţi ce facem cu economia. Vreţi să reducem veniturile la bugetul de stat şi mărirea cheltuielilor bugetare pentru acordarea de gratuităţi fără număr. PNL, în timp ce îl asediaţi, îl hărţuiţi, pregăteşte planul de măsuri pentru revigorarea economică. Cei care trebuie să vorbească sunt specialiştii, epidemiologii, iar noi trebuie să tăcem".

La rândul său, Alfred Simonis, liderul grupului social-democrat din Camera Deputaţilor a arătat că hotărârea de guvern privind starea de alertă trebuie încuviinţată de Parlament pentru că cei mai mulţi senatori şi deputaţi nu au încredere în guvernul Orban şi simt nevoia unui astfel de mecanism de control pe tot ce va face Executivul în următoarele 30 de zile.

"Trebuie să avem un control şi nu mai putem permite să ajungă chelnerii şi şefii de pompe funebre în funcţia de manager de spital. Trebuie să oprim abuzurile grosolane, pentru ca pensionarii să nu mai fie amendaţi cu 20.000 de lei. Dacă obligi cetăţenii să poarte mască, trebuie să ai capacitatea să o pui la dispoziţie, gratuit, persoanelor defavorizate, vulnerabile. Relaxarea nu se face cu restricţii şi amenzi şi de aceea amendăm hotărârea de guvern. Atrag atenţia că nu vom permite prelungirea acestei stări la nesfârşit", a concluzionat Alfred Simonis.

În urma aprobării de către Parlament a hotărârii guvernului de instituire a stării de alertă, Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă poate să dispună măsurile care se impun în orice domeniu de activitate, măsuri care sunt însă stipulate în legea 55/2020 aprobată săptămâna trecută de Legislativ şi promulgată de preşedintele Klaus Iohannis.

De asemenea orice prelungire a actualei stări de alertă va fi supusă aprobării Parlamentului.