Parlamentul European a respins bugetul UE

Parlamentul European (PE) a res­pins propunerea de buget multianual al Uniunii Europene (UE), rezultată în urma negocierilor care au avut loc pe 7 şi pe 8 februarie, se arată într-un comunicat al instituţiei. Rezoluţia care propunea res­pingerea concluziilor consiliului, pregătită de liderii grupurilor Partidului Popular European (PPE), Socialiştilor şi Democraţilor (S&D), Alianţei Liberalilor şi Democraţilor (ALDE), Verzilor şi al Stângii Europene Unite/Stângii Verzi Nordice (GUE/NGL), a fost adoptată cu 506 voturi pentru, 161 de voturi împotrivă şi 23 de abţineri, potrivit comunicatului. Europarlamentarii au mai stabilit, ieri, mandatul PE pentru a negocia, cu celelalte instituţii europene, bugetul UE aferent perioadei 2014- 2020.

"Rezoluţia subliniază problema tot mai mare a încălcării obligaţiilor de plată, care face ca facturile să nu fie plătite şi programele UE să fie puse în pericol", arată documentul PE, care precizează că încălcarea obligaţiilor de plată, anul trecut, a dus la epuizarea fondurilor pentru mai multe programe UE, printre care Erasmus, Programul cadru de cercetare şi Fondul Social, din primele luni ale acestui an.

Parlamentul cere clarificarea situaţiei facturilor neplătite din 2012 înainte de a încheia negocierile pentru Cadrul financiar multianual (CFM) şi cere o poziţie politică din partea Consiliului care să afirme că toate facturile scadente în acest an vor fi plătite tot în acest an, pentru a evita "rostogolirea" deficitului în noul CFM. UE nu poate să aibă deficit, din punct de vedere legal, se explică în comunicatul PE.

Documentul mai precizează: "Rezoluţia le oferă negociatorilor Parlamentului un mandat puternic să se asigure că MFF este suficient de flexibil pentru a permite utilizarea optimă a fondurilor disponibile. Parlamentul mai cere şi o revizuire a cheltuielilor MFF la mijlocul perioadei, pentru a oferi posibilitatea noului Parlament ales şi Comisiei să influenţeze bugetele pe care le vor moşteni de la legislatorii actuali. Mai mult, Parlamentul argumentează în favoarea unui sis­tem de resurse proprii pentru fi­nanţarea bugetului UE şi subliniază că toate cheltuielile UE ar trebui să treacă prin buget".

În cazul în care negocierile informale care ar urma să aibă loc nu vor duce la redactarea unui Regulament cuprinzând cadrul financiar multianual, pentru care Parlamentul trebuie să îşi dea acordul şi care trebuie să fie subiectul unui acord interinstituţional între Parlament, Consiliu şi Comisie, nu se vor finaliza cu o înţelegere până la începutul anului viitor, urmează să se aplice cifrele CFM aferent acestui an, ajustate cu rata inflaţiei, se mai precizează în raport.

Ţării noastre ar urma să îi revină o alocare de 39,7 miliarde de euro pentru perioada 2014-2020, în creştere cu 18% faţă de alocarea din perioada 2007-2013, potrivit variantei de buget stabilită de liderii Consiliului European. La nivelul UR, bugetul a suferit, pentru prima dată, o reducere.

Preşedintele Traian Băsescu, care a negociat în Consiliul European cu privire la alocarea Româ­niei, s-a declarat mulţumit de cifrele obţinute având în vedere contextul european dificil şi faptul că unele state mari contributoare au cerut iniţial tăieri şi mai mari decât cele convenite în final.

Domnia sa a făcut apel, după încheierea negocierilor de la Bruxelles din prima parte a lunii februarie, către toţi europarlamentarii români să susţină în plenul PE varianta negociată în Consiliul European deoarece avantajează ţara noastră. Apelul său a fost reluat în urmă cu două săptămâni şi de Theodor Stolojan, liderul delegaţiei de eurodeputaţi a PDL.

Atât premierul Victor Ponta, cât şi europarlamentari ai PSD şi PNL cum ar fi Cătălin Ivan, Corina Creţu, Victor Boştinaru şi Renate Weber au criticat vehement alocarea stabilită pentru România la Consiliul European, precum şi prestaţia preşedintelui Băsescu în negocieri.