English
Reporter: Excelenţă, cum apreciaţi dezvoltarea relaţiilor economice dintre România şi Ungaria, în condiţiile în care, periodic, există tensiuni pe această temă şi nu numai? Ce măsuri concrete aveţi în vedere pentru dezvoltarea acestor relaţii?
Botond Zakonyi: Schimburile comerciale bilaterale s-au dezvoltat puternic în ultimii ani. Relaţiile dintre operatorii economici unguri şi români s-au extins, companiile din Ungaria prezente pe piaţă au început noi dezvoltări.
Botond Zakonyi: În 2015, România a fost a doua cea mai mare piaţă importantă după Germania pentru exportul maghiar. Exportul din Ungaria cu o creştere de 2,9% a depăşit 4,7 miliarde euro, în timp ce importul cu 2% mai mare decât în 2014 a înregistrat 2,5 miliarde euro. Astfel soldul balanţei comerciale bilaterale a atins suma 2,2 miliarde euro, în creştere cu 2,6%.
Ponderea cea mai mare în exportul maghiar către România o deţin produsele din grupul principal de mărfuri materiale prelucrate - 37% şi în valoare de 1,7 miliarde euro, urmate de produsele din celelalte grupe principale: maşini si mijloace de transport (33%), produse agroalimentare, băuturi şi tutun (19%), bunuri energetice (9%) şi materii prime (3%). În privinţa importurilor, în 2015, putem observa creştere la maşini şi mijloace de transport (14%), precum şi la materiale prelucrate (6%).
Exportul de produse agroalimentare către România a atins nivelul de 1 miliard de euro în 2015, astfel că România este a doua piaţă-cheie a exporturilor alimentare ungureşti.
În dezvoltarea relaţiilor economice dintre cele două ţări au un rol important Comisiile mixte interguvernamentale ungaro-române de cooperare economică (CME). Principalele obiective ale sesiunilor organizate în fiecare an sunt explorarea de noi domenii în cadrul iniţiativelor de cooperare, iniţierea de consultări în domeniile energiei, legăturilor de transport sau pe teme ale sectorului IMM-lor.
Reporter: V-aţi plâns într-un interviu, în 2015, că România refuză să termine 10 drumuri transfrontaliere care ar urma să lege cele două ţări. S-au finalizat aceste drumuri transfrontaliere? Cum apreciaţi infrastructura de transport în România care o leagă de Ungaria ?
Botond Zakonyi: Ne bucurăm de faptul că, în curând, vor fi deschise (cel puţin parţial) cele 10 legături rutiere transfrontaliere care au fost construite în cadrul Programului de Cooperare Transfrontalieră Ungaria-România 2007-2013. Decizia deschiderii noilor puncte de trecere a frontierei, amânată de partea română de ani de zile, contribuie la facilitarea dezvoltării relaţiilor economice şi socio-culturale între popoarele/populaţii din regiune şi este un exemplu de succes al utilizării fondurilor UE pentru cooperare între regiunile de frontieră.(n.r: între timp cele 10 legături rutiere transfrontaliere au fost date în folosinţă cu funcţionare parţială).
La data de 11 iulie 2015, s-au finalizat secţiunile de drum dintre Mako - Csanadpalota (HU-M43) şi Nădlac - Arad (RO-A1), astfel s-a deschis prima autostrada care leagă România de Ungaria. Conform planurilor, în anul 2018 se va finaliza şi secţiunea de drum care va lega autostrăzile maghiare şi române la punctele de frontieră Nagykereki (HU-M4) - Santau Mare (RO-A3).
Cele două ţări sunt interesate cu privire la tranzitul persoanelor pe calea ferată peste frontiera româno-ungară. Stimularea acestuia se poate face prin îmbunătăţirea serviciilor de transport feroviar, îmbunătăţirea calităţii liniilor feroviare şi creşterea vitezei trenurilor.
După părerea mea, România trebuie să facă eforturi substanţiale pentru a avea infrastructură de transport, în special infrastructură de autostrăzi la nivelul standardelor europene, care contribuie la creşterea economică şi a investiţiilor.
Reporter: Ce ne puteti spune despre conectarea energetică actuală dintre România şi Ungaria?
Botond Zakonyi: Cooperarea energetică dintre cele două ţări este un domeniu prioritar al relaţiilor bilaterale. În scopul de a promova diversificarea interconexiunilor noastre de conducte de gaze, la reuniunea CESEC din luna septembrie de la Budapesta, Ungaria a aderat la declaraţia comună semnată de Bulgaria, Grecia şi România în decembrie 2014, reafirmând angajamentul faţă de punerea în aplicare a rutei "Coridorul vertical". Ungaria este interesată în finalizarea construcţiei de conducte de gaze naturale BRUA (n.r. Proiectul de interconectare Bulgaria - România - Ungaria - Austria) cât mai curând posibil, ceea ce va contribui la securitatea energetică a Uniunii Europene, şi va permite diversificarea surselor de aprovizionare cu gaze a Europei Centrale. Sperăm că partea română va finaliza în 2018 aspectele tehnice ale inter-conectorului Szeged-Arad, pentru ca acesta să funcţioneze în regim bidirecţional.
Ungaria sprijină orice iniţiativă de diversificare a surselor şi a rutelor de aprovizionare care garantează pe termen lung securitatea aprovizionării cu energie a ţării. Pentru noi este o problemă importantă de a păstra mixul energetic în competenţă naţională, de a menţine rolul energiei nucleare şi chiar extinderea lui în cadrul producţiei de energie. La fel ca România, şi Ungaria a luat măsuri concrete pentru extinderea centralei nucleare care funcţionează şi în prezent.
Reporter: S-au plâns investitorii din Ungaria de atitudinea autorităţilor din România?
Botond Zakonyi: S-a îmbunătăţit percepţia despre mediul de afaceri românesc, dar rămân încă multe de făcut. Actorii din mediul de afaceri comunică despre probleme constante legate de mediul juridic, despre complexitatea sistemului fiscal. O altă problemă este cauzată de posibilităţile de interpretare a legilor, jurisprudenţa diferită, lipsa reglementării legale a recuperării creanţelor. Unul dintre instrumentele de creştere a transparenţei şi a predictibilităţii poate fi reducerea birocraţiei.
Reporter: Care sunt cele mai importante investiţii ale Ungariei în România şi la ce valoare se ridică?
Botond Zakonyi: În baza datelor din Registrul Comerţului central computerizat la data de 31 decembrie 2015, aproximativ 13 mii de firme cu capital maghiar activează pe piaţa românească, iar conform Băncii Naţionale a României nivelul investiţiilor ungare directe a ajuns la 938 milioane de euro, cu o pondere de 1,4% din totalul de ISD.
Vânzările de combustibil ale Grupului MOL în România au crescut în 2015 cu 17% faţă de anul precedent. Compania are în prezent o reţea de peste 200 de benzinării pe plan local, iar cota de piaţă a companiei se ridică la circa 19%.
În urma dezvoltărilor din surse proprii şi a rezultatului integrărilor, cota de piaţă a OTP Bank România a crescut la aproximativ 2,1%, banca urcând pe poziţia 11 în clasamentul după active al băncilor din România. OTP Bank România a înregistrat un profit după taxe de aproximativ 5 milioane euro, având la nivel naţional un număr de peste 100 de unităţi bancare.
În 2015 subsidiara românească a companiei farmaceutice Richter Gedeon a înregistrat vânzări de 165 milioane de euro, ceea ce reprezintă o creştere de aproape 15% faţă de anul precedent. La acest rezultat au contribuit cel mai mult pe lângă unitatea de producţie din Tîrgu Mureş, divizia de distribuţie şi retail de medicamente a grupului (peste 120 de farmacii), veniturile lor fiind cu 18% mai mari, ridicându-se la 150 de milioane de euro.
După opt ani de dezvoltare continuă compania Wizz Air a ajuns să fie liderul pieţei transportului aerian de pasageri din România, şi astăzi transportă pasageri în 56 oraşe ale Europei. În 2016 afacerile companiei au depăşit cu 23% rezultatul anului precedent.
Reporter: Au existat declaraţii despre intenţiile autorităţilor maghiare de a sprijini achiziţionarea de terenuri agricole în România de către cetăţenii Ungariei. Aveţi date privind achiziţia de teren arabil de către cetăţenii ungari în Transilvania?
Botond Zakonyi: Autorităţile ungare nu sprijină cetăţenii maghiari să cumpere terenuri agricole, nici în România nici în alte ţări. Astfel de tranzacţii pot fi efectuate în conformitate cu cerinţele UE şi a legislaţiei naţionale în vigoare în cadrul contractelor de drept privat, fără intervenţia statului. Aceste tranzacţii pot fi înregistrate de către autorităţile competente ale ţărilor, unde s-a efectuat achiziţia terenului respectiv.
• "Ne străduim să stabilim o colaborare cât mai strânsă cu maghiarimea din Transilvania"
Reporter: Există voci care, periodic, aduc în discuţie faptul ca Ungaria va deveni mare, prin unirea cu Transilvania. Cât de plauzibile sunt aceste afirmaţii? Cum afectează aceste declaraţii relaţiile dintre cele două ţări?
Botond Zakonyi: În relaţiile bilaterale, fireşte, nu apare deloc această formulare care poate fi considerată extremistă. În discuţiile purtate de partea ungară cu partea română noi insistăm în mod consecvent asupra asigurării depline a drepturilor minoritare, a aplicării legilor legate de această temă şi aflate în vigoare, a folosirii neîngrădite a limbii materne şi a simbolurilor, fiindcă observăm că în acest domeniu în multe cazuri sunt regrese, limitări ale posibilităţilor asigurate de lege. În domeniul relaţiilor noastre bilaterale acordăm o atenţie deosebită situaţiei comunităţii maghiare şi, în conformitate cu aceasta, ne străduim să stabilim o colaborare cât mai strânsă cu maghiarimea din Transilvania.
Reporter: Recent a fost publicată în Monitorul Oficial o iniţiativă cetăţenească pentru independenţa Ţinutului Secuiesc. Care este opinia dumneavoastră despre această iniţiativă?
Botond Zakonyi: Iniţiativa cetăţenească a fost creat şi a apărut în Monitorul Oficial în conformitate cu oportunităţile asigurate de lege, destinul ei în viitor iarăşi va evolua în conformitate cu procedura legală. Orice iniţiativă cetăţenească este un indiciu important al democraţiei, un semnal către autorităţi că într-un domeniu anume reglementările juridice sau aplicarea lor nu sunt perfecte.
Reporter: De ce s-a blocat procesul retrocedărilor proprietăţilor aparţinând bisericilor şi comunităţilor din secuime?
Botond Zakonyi: Din păcate, în România,în privinţa restituirii imobilelor confiscate în timpul comunismului, remarcăm faptul că, chiar dacă noua lege a intrat în vigoare în luna mai a anului 2013, din cauza dispoziţiilor legale inadecvate, această procedură s-a încetinit în mod evident în cazul bisericilor maghiare istorice, mai mult decât atât, într-o perioadă practic s-a oprit, din cauza căruia mai sunt multe cereri de restituire nerezolvate. Totodată în ultima perioadă se observă că statul român aplică o practică şi anume: în unităţile administrative unde populaţia maghiară este majoritară, nişte bunuri mobile şi imobile sunt puse în posesia sau gestionarea Bisericii Ortodoxe Române, ceea ce stârneşte impresia aplicării unei politici de asimilare. Se pare că lipseşte voinţa politică necesară pentru accelerarea şi desfăşurarea procedurii într-un mod care ar garanta siguranţa de drept.
• "Eforturile depuse şi rezultatele obţinute de România în ultima perioadă în domeniul luptei anticorupţie, fără îndoială, pot contribui la creşterea încrederii investitorilor"
Reporter: Cum apreciaţi lupta anti-corupţie din Ungaria? Dar din România? Consideră investitorii ungari că această luptă este benefică pentru desfăşurarea afacerilor în România?
Botond Zakonyi: Lupta anticorupţie, eforturile privind eradicarea corupţiei, constituie pentru fiecare stat o sarcină deosebită din punctul de vedere al apărării valorilor democratice şi al asigurării condiţiilor necesare statului de drept şi transparenţei. Stabilirea relaţiilor clare, transparente în luarea deciziilor şi în legislaţie este o aşteptare fundamentală din partea tuturor actorilor din mediul economic - indiferent dacă sunt români sau străini - ca să poată face planuri în condiţii sigure pe termen lung. Ungaria şi în această privinţă face tot posibilul în vederea creării condiţiilor cât mai avantajoase pentru investitori. Eforturile depuse şi rezultatele obţinute de România în ultima perioadă în domeniul luptei anticorupţie, fără îndoială, pot contribui la creşterea încrederii investitorilor, ceea ce poate fi un alt factor catalizator al creşterii economice.
• "Sistemul antirachetă al NATO, dezvoltat sub conducerea şi pe cheltuiala materială semnificativă a SUA"
Reporter: Care este poziţia Ungariei cu privire la instalarea scutului antirachetă pe teritoriul României?
Botond Zakonyi: Ungaria este un stat membru loial al NATO şi devotat dezvoltării apărării colective; şi decizia privind consolidarea graniţelor NATO din Europa de Est a făcut parte din angajamentele colective asumate.
Conform poziţiei Ungariei, sistemul antirachetă al NATO, dezvoltat sub conducerea şi pe cheltuiala materială semnificativă a SUA, se află în concordanţă deplină cu acordurile internaţionale privind controlul armamentelor, nu se îndreaptă împotriva Rusiei, deci nu e potrivit nici pentru reducerea capacităţii de descurajare strategică a Rusiei.
Ţara noastră deja în anul 2014, la summitul NATO din Wales, a sprijinit planurile privind amplasarea în România şi în Polonia a unor elemente ale sistemului antirachetă, iar în anul 2016, la summitul NATO din Varşovia, deja am salutat operaţionalizarea unui element determinant al sistemului de apărarea a aliaţilor europeni ai NATO, amplasat la Deveselu.
Reporter: Premierul valon a declarat recent ca Polonia, Ungaria şi România ar trebuie să părăsească Uniunea Europeană. Cum comentaţi aceste declaraţii?
Botond Zakonyi: Considerăm că afirmaţiile premierului valon prin care pleda pentru ieşirea din UE a mai multor state membre - între care şi cea a Ungariei - sunt păreri personale şi le considerăm foarte ciudate din partea unui politician care în luna octombrie a anului trecut punea piedici în calea semnării acordului de comerţ liber între UE şi Canada. Dar, indiferent de acest fapt, nu este un gest elegant să faci afirmaţii care reflectă o astfel de abordare lipsită de orice bază juridică.
Reporter: Viktor Orban pare să se înţeleagă atât cu Vladmir Putin, cât şi cu Donald Trump, ceea ce arată o importanţă diplomatică extraordinară a Ungariei. Cum reuşeşte să facă acest lucru? Cât de mult consideraţi că va ajuta Ungaria îmbunătăţirea acestor relaţii?
Botond Zakonyi: Interesul fundamental al Ungariei este să stabilească relaţii bazate pe interese comune şi pe respectarea lor cu fiecare dintre marile puteri, indiferent dacă vorbim de SUA, Rusia sau China. Pe lângă menţinerea dialogului politic, şi aspectele economice importante au rolul lor în această abordare raţională. Ungaria nu se află în situaţia în care să-şi permită să nu aspire la exploatarea cât mai intensă a oportunităţilor oferite de relaţiile bilaterale economico-comerciale pe care le are cu actorii determinanţi ai mediului politic şi economic mondial, mai ales atunci când aceasta se justifică şi prin nişte factori obiectivi. În sprijinul relaţiilor pragmatice ale Ungariei pot să spun că sancţiunile aplicate Rusiei, începând de introducerea lor, au cauzat o pierdere de aproape 7 miliarde de dolari în domeniul comerţului nostru exterior bilateral, dar şi în domeniul investiţiilor s-au resimţit efectele măsurilor de constrângere.
Reporter: Este Ungaria un aliat al Rusiei? Vladimir Putin a spus, recent, că Ungaria este foarte importantă pe piaţa regională a gazelor naturale, accentuând că Ungaria este o verigă strategică sigură în tranzitul gazului rusesc spre Europa. Preşedintele rus a remarcat şi faptul că un concern ungar participă la extragerea şi prelucrarea zăcămintelor de petrol în Rusia.
Botond Zakonyi: Trebuie să pornim de la premisa că Ungaria este o ţară săracă în privinţa materiilor prime şi astfel şi în domeniul purtătorilor de energie are un grad ridicat de dependenţă de import care depăşeşte nivelul mediu din UE, iar în cadrul acestor importuri petrolul şi gazele ruseşti au o proporţie preponderentă. Pe lângă acest fapt - din punct de vedere tehnologic - şi în privinţa energiei nucleare este strâns legată de Rusia. Ungaria şi mai demult se străduia să facă tot posibilul în vederea diversificării surselor sale de aprovizionare cu energie, făcea parte activ din toate proiectele internaţionale care serveau acest scop, iar nerealizarea lor nu depindea de noi. În astfel de împrejurări ne străduiam să realizăm interconectările cu reţelele de transport de gaze din ţările învecinate, fiindcă reţeaua care se realizează astfel şi în sine creşte gradul securităţii aprovizionării cu energie. Aceste interconectări s-au realizat cu toate ţările vecine, cu excepţia Sloveniei. Trebuie însă să remarcăm cu regret că această încercare a noastră a adus doar rezultate parţiale, fiindcă Croaţia sau România nici acum nu îndeplinesc obligaţia lor ce derivă din statutul lor de membru al UE, şi anume să asigure circulaţia gazelor în ambele sensuri. Având în vedere cele de mai sus, consider că este absolut logic şi justificat ca Ungaria să dorească să stabilească cu Rusia relaţii de încredere care îi garantează o securitate maximă în privinţa aprovizionării cu energie. De remarcat faptul că, într-o măsură mai mică decât Ungaria, dar majoritatea ţărilor central-est-europene au o dependenţă serioasă faţă de importul energetic din Rusia. MOL este foarte interesat de cercetările şi extracţiile din străinătate, astfel şi în Rusia, pe care doreşte să le dezvolte în funcţia posibilităţilor şi a criteriilor de rentabilitate.
Reporter: Vă mulţumesc!
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
