PENTRU ANUL AGRICOL 2007-2008: Un sfert din suprafeţele agricole au fost asigurate de calamităţi

• Agricultorii care nu şi-au asigurat culturile nu vor beneficia de subvenţii şi de sprijin financiar din partea statului, în cazul producerii secetei sau inundaţiilor

Producătorii agricoli nu s-au înghesuit nici în anul agricol 2007-2008 să-şi asigure culturile împotriva riscului de producere a fenomenelor meteorologice extreme, precum seceta sau inundaţiile. Deşi anul trecut, canicula şi seceta au făcut ravagii în sectorul agricol şi "au încălzit" rata inflaţiei, agricultura naţională rămâne, în continuare, extrem de vulnerabilă în cazul producerii fenomenelor de risc meteorologic.

Potrivit unui raport al Centrului Comun de Cercetare al UE, pe fondul secetei şi al caniculei, ţara noastră a înregistrat cea mai scăzută producţie de cereale dintre cele 27 de ţări membre ale UE. Cifrele raportului arată că producţia de grâu a României a scăzut cu 27,6%, iar cea de porumb cu 17%, unde 40% din producţie a fost afectată de calamităţile naturale.

Pentru anul 2008, estimările producătorilor agricoli sunt extrem de pesimiste, în condiţiile în care suprafaţa irigabilă a ţării nu depăşeşte 300.000 de hectare, iar Ministerul Agriculturii nu a definitivat o strategie viabilă de combatere a secetei. Potrivit preşedintelui Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), Adrian Rădulescu, pagubele provocate de secetă au fost de ordinul miliardelor de euro.

În acest sens, doar 25% din suprafaţa agricolă arabilă a fost asigurată pentru anul agricol actual şi este eligibilă pentru plata subvenţiilor şi a ajutoarelor de stat pentru suprafeţele afectate de calamităţi, ne-a declarat Viorel Matei, vicepreşedintele LAPAR. Domnia sa ne-a explicat: "Agricultorii ar trebui să conştientizeze că statul nu acordă subvenţii unor suprafeţe expuse la risc. În toamna anului trecut 90% din producătorii care au solicitat subvenţii s-au asigurat. S-au acordat subvenţii pentru 2 milioane de ha de grâu, pentru 450.000 de ha de orz şi orzoaică şi pentru 400.000 de ha de rapiţă. Beneficiarii acestor subvenţii sunt producătorii asiguraţi. Per total s-au acordat subvenţii pe circa 3 milioane de ha, aproape un sfert din suprafaţa agricolă a ţării".

Reprezentanţii Ministerului Agriculturii ne-au confirmat că suprafeţele eligibile pentru plata subvenţiilor şi a ajutoarelor de stat sunt doar cele asigurate la societăţile de asigurare şi reasigurare, monitorizate de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor (CSA). Deşi anul trecut, bugetul Ministerului Agriculturii pentru intervenţii în situaţii de urgenţă se cifra la peste 1.000 de miliarde de lei, anul acesta, potrivit preşedintelui sindicatului Agrostar, Ştefan Nicolae, acesta nu depăşeste 300 de miliarde de lei.

Viorel Matei ne-a explicat: "Bugetul ministerului a fost redus deoarece piaţa asigurărilor s-a flexibilizat iar valoarea poliţelor este foarte mică. Pentru un hectar asigurarea costă puţin peste 110 lei. Statul s-a angajat că subvenţionează 50% din poliţa de asigurare iar agricultorilor nu le rămâne decât să se asigure. În plus, numărul societăţilor de asigurare va creşte, deoarece vechile prevederi în materie au fost abolite iar marja de asigurări la calamităţi a crescut simţitor".

În prezent, agricultorii neasiguraţi pot opta pentru serviciile a zece societăţi de asigurare, monitorizate de CSA. Legea privind despăgubirea agricultorilor asiguraţi (n.r. Legea 381/2002) nu a fost modificată, deşi unele dintre propuneri vizau tocmai acordarea de sprijin agricultorilor neasiguraţi. Reprezentanţii agricultorilor susţin că legea modificată "s-a făcut pierdută undeva pe traseul Ministerului Agriculturii şi Parlament".

În ceea ce priveşte strategia anti-secetă, postată pe site-ul Ministerului Agriculturii, Ştefan Nicolae ne-a declarat: "Primul Ministru Tăriceanu a solicitat o strategie anti-secetă pâna la data de 15 noiembrie 2007. Ne aflăm aproape în februarie 2008 şi noi nu avem o asemenea strategie. Acel proiect de pe site-ul ministerului nu a fost validat de o hotărâre de Guvern şi nici nu dispune de un buget alocat". Potrivit liderului de sindicat, 60% din agricultura practicată în ţara noastră este de subzistenţă sau de semi-subzistenţă, iar, "dacă ne raportăm la numărul celor care s-au asigurat, observăm că aceştia sunt doar cei care practică agricultură performantă". Ştefan Nicolae a explicat: "Este lesne de înţeles că avem nevoie de o astfel de strategie. Din nou această situaţia se datorează statului. Ce se va alege de milioane de hectare neasigurate şi de ţăranii care pur şi simplu nu sunt informaţi de procedurile de asigurare?".

La Societatea Naţională de Îmbunătăţiri Funciare, singurul mecanism specializat, care gestionează sistemul de irigaţii şi intervine în combaterea efectelor calamităţilor naturale, mai activează în prezent dpar 1500 de salariaţi, ceea ce ar face imposibilă o intervenţie eficientă la scară naţională. Menţionăm că, mai mulţi creditori au depus cereri de falimentare a SNIF.