Statul nu reuşeşte să-şi vândă pachetele minoritare de acţiuni pe care le deţine la societăţile cu profil agricol, în vederea consolidării veniturilor bugetare.
Vânzarea este, momentan, blocată din cauză că Guvernul şi Agenţia Domeniilor Statului (ADS), instituţia din subordine specializată cu privatizarea societăţilor cu profil agricol, nu s-au înţeles asupra procedurii de valorificare a acţiunilor.
"Noi am propus, printr-un proiect de act normativ, o procedură de valorificare simplificată, care să prevadă vânzarea pachetelor minoritare de acţiuni la valoarea nominală, dar anumite persoane de la Guvern s-au opus, iar întreg procesul este blocat", ne-au spus reprezentanţi ai ADS, sub protecţia anonimatului.
• Argument şi contraargument
ADS preferă vânzarea acţiunilor la valoarea nominală (n.r. - valoarea atribuită acţiunii prin statut de către compania emitentă), pe motiv că nu ar avea suficienţi bani pentru evaluarea societăţilor, în vederea determinării unui preţ actualizat, susţin sursele citate.
Oficiali ai ADS ne-au explicat: "Sunt societăţi comerciale majoritare care nu doresc să facă evaluări din cauza costurilor prea mari. ADS nu are suficienţi bani să înceapă aceste evaluări şi tocmai de aceea am propus să vindem acţiunile la valoarea nominală. Riscăm, în unele cazuri, să plătim pe evaluări mai mult decât am încasa pe pachetul de acţiuni".
Se pare că Guvernul se opune vânzării acţiunilor la valoarea nominală, pe motiv că acestă procedură nu ar reflecta valoarea reală a acţiunilor, iar statul ar risca să încaseze mai puţin bani la buget. Adevărul este însă undeva la mijloc, vânzarea acţiunilor la valoarea nominală fiind mai degrabă o armă cu două tăişuri.
• Variantă bună sau rea?
Spre exemplu la "Unisem" S.A Bucureşti, societate al cărui domeniu de activitate este comerţul cu ridicata al cerealelor şi al seminţelor, valoarea nominală a acţiunilor este de 0,1000 lei, iar preţul oferit ieri la tranzacţionare pe bursă a fost de 0,0499 lei. La această societate ADS deţine, conform informaţiilor de pe pagina de internet a instituţiei, 3,984% din acţi-uni. În schimb, la "Samlef " S.A Satu Mare, companie responsabilă de intermedieri în comerţul cu materii prime agricole şi animale, preţul obţinut ieri pe bursă la tranzacţionare a fost de 3,100 lei, mai mare decât va-loarea nominală de 2,5700 lei. La Samlef, ADS deţine, conform sursei citate, 5,0998% acţiuni.
• Fuia: "Noi nu am primit proiectul la Comisie"
Sursele noastre mai susţin că proiectul de act normativ, iniţiat de ADS, este momentan la Guvern, dar că a fost consultat şi de către unii parlamentari ai comisiilor de specialitate din Legislativ. Aceleaşi surse mai susţin că parlamentarii din arcul guvernamental ar împărtăşi punctul de vedere al Guvernului.
"Noi nu am primit încă acest proiect de act normativ, dar ce vă pot spune este că statul ar trebui să-şi vândă pachetele minoritare de acţiuni pe care le mai deţine la societăţile cu profil agricol ca să-şi consolideze veniturile bugetare", ne-a spus Stelian Fuia, preşedintele Comisiei de agricultură de la Camera Deputaţilor.
Întrebat dacă parlamentarii susţin vânzarea acţiunilor la valoarea nominală, Stelian Fuia ne-a precizat: "Să vedem, mai întâi să primim proiectul de act normativ".
• O mică avere
Statul deţine pachete de acţiuni la 26 de societăţi comerciale cu profil agricol, dintre care la 23 este acţionar minoritar, în marea lor majoritare acestea fiind foste IAS-uri.
Capitatul social al celor 23 de societăţi, care urmează să fie scoase la licitaţie, este de 109,9 milioane lei (circa 25,6 milioane euro), potrivit datelor ADS. Companiile cu profil agricol la care statul deţine calitatea de acţionar majoritar sunt "Societatea Naţională de Îmbunătăţiri Funciare", "Sericarom" şi "Agroprodcom Odorheiul Secuiesc".
Experţii recomandă vânzarea pachetelor minoritare de acţiuni pe care statul le mai deţine la societăţile cu profil agricol, îndeosebi acolo unde deţinerea este nesemnificativă. Potrivit lor, statul ar obţine astfel venituri suplimentare şi ar scăpa de o serie de responsabilităţi care îi revin din calitatea de acţionar. De asemenea, experţii mai consideră că achiziţia de către acţionarul majoritar a diferenţei de acţiuni ar reprezenta o mutare inteligentă în vremuri de criză.