Asociaţia Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR), organism reprezentativ al companiilor producătoare de medicamente generice din România, solicită Guvernului verificarea datelor Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS) în urma creşterii nejustificate a cuantumului taxei clawback în ultimul trimestru al anului 2014, arată un comunicat remis redacţiei.
"Este nevoie de intervenţia Corpului de Control al Primului Ministru pentru verificarea imediată a activităţii CNAS în condiţiile în care creşterea coeficientului "p" din calculul taxei clawback la 25% în trimestrul 4 al anului 2014, cel mai mare nivel calculat până în prezent, nu este corelată în niciun fel cu cu datele interne ale companiilor privind creşterea consumului de medicamente. Mai mult, la nivelul anului 2014 creşterea coeficientului "p" este de circa 50% faţă de 2013, fapt care nu poate fi explicat prin creşterea consumului," a declarat Dragoş Damian, Preşedintele APMGR.
Coeficientul "p" a crescut la 25,23% în trimestrul 4 al anului 2014 faţă de numai 20,92% în trimestrul 3. Efectele acestei creşteri a taxei clawback la un nivel nesustenabil vor fi catastrofale atât pentru pacienţi, cât şi pentru producătorii de medicamente generice: ritmul de dispariţie al medicamentelor cu preţ accesibil se va accentua, iar restructurările în industria locală de producţie de medicamente se vor înmulţi.
Nivelul deja ridicat al taxei clawback a forţat producătorii de medicamente generice din România să disponibilizeze numai anul trecut peste 300 de angajaţi şi a determinat o scădere a producţiei destinate pieţei interne cu circa 10%, precum şi amânarea unor investiţii majore în facilităţi de producţie locale. În plus, din 2011, de când a fost introdusă taxa clawback, au dispărut de pe piaţă peste 1.300 de medicamente. Mai mult de jumătate dintre acestea, 888 în total, costau mai puţin de 50 de lei, iar 45% erau fabricate în România.
"Ne confruntăm cu un adevărat sabotaj la adresa investitorilor în industria farma şi la o lipsă totală de responsabilitate a autorităţilor competente care asistă la distrugerea unei industrii strategice pentru economia României şi la privarea pacienţilor români de accesul la tratamente farmaceutice accesibile", a declarat Damian. "Dacă nu vor exista schimbări serioase în finanţarea sistemului de sănătate şi în modul de calcul al taxei clawback, previziunile pentru 2015, mai ales după actualizarea listei de medicamente compensate cu noi molecule, sunt sumbre pentru medicamentele generice," a adăugat Damian.
În acest context, soluţia pentru salvarea industriei farmaceutice locale este implementarea imediată a unui calcul diferenţiat al taxei clawback pentru medicamentele generice, bazat pe introducerea unei proporţii de maximum 65% în calculul procentului "p" din formula clawback. Propunerea are la bază sistemul actual de stabilire a preţului pentru medicamente generice (maxim 65% din preţul medicamentului inovativ) şi a fost deja acceptată de autorităţi ca fiind neutră din punct de vedere bugetar.
Asociaţia Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR) este o organizaţie non-guvernamentală şi indepedentă, care îşi propune să contribuie în mod activ la îmbunătăţirea accesului la tratament farmaceutic pentru pacienţii români.
Companiile membre APMGR au capacităţi de producţie în Bucureşti, Baia Mare, Cluj Napoca, Târgu Mureş şi Timişoara, unde se produc peste 1.500 de medicamente generice acoperind toate clasele terapeutice, de la produse antireumatice şi antialergice, până la produse oncologice de înaltă clasă. Industria generică locală contribuie cu cca 1,5% la PIB, asigurând peste 8.000 de locuri de muncă.