PERICOL DE BLOCAJ ÎN JUSTIŢIE: 2.000.000 de dosare de soluţionat

• Magistraţii, cu gândul, din nou, la proteste

Magistraţii nu exclud posibilitatea repetării protestelor de anul trecut, care au paralizat sistemul perioade bune de timp. Preşedintele UNJR, Dana Gîrbovan, ne-a declarat: "Magistraţii sunt conştienţi de efectele negative ale unui eventual protest, aşa că nu îşi doresc acest lucru. Dar riscul unui nou protest există, dacă măsurile ce trebuie luate pentru îmbunătăţirea situaţiei actuale a sistemului judiciar şi pentru garantarea şi întărirea statutului magistraţilor întârzie să apară". Şi Mona Pivniceru, şefa AMR, ne-a declarat că este posibil ca magistraţii să reînceapă protestele, invocând scăderea veniturilor prin Legea salarizării unice, şi "dezumanizarea" magistraţilor, prin eliminarea indemnizaţiei la pensie, "a unui drept câştigat", prin noua Lege a pensiilor.

• Personalul auxiliar, forţat să preia din sarcinile magistraţilor

Grefierii sunt şi ei extrem de nemulţumiţi de situaţia din Justiţie, îndeosebi din pricina salarizării şi a inexistenţei unui organism care să reglementeze activitatea acestei profesii. Ştefania Teleman, preşedintele Federaţiei Naţionale Sindicale "Projust", ne-a declarat că personalul auxiliar din justiţie este îngrijorat de faptul că CSM şi Ministerul Justiţiei lucrează la mai multe acte normative prin care atribuţii ale magistraţilor vor fi preluate de către personalul auxiliar. Domnia sa ne-a explicat: "În prezent se derulează un proiect pilot ce prevede constituirea completului de judecată dintr-un judecător şi doi grefieri. Preluarea unor noi atribuţii se va face, însă, în condiţiile în care munca noastră nu este normată, iar această operaţiune va fi aproape imposibil de realizat întrucât activitatea din instanţă şi parchete nu poate fi estimată pentru viitor". Ştefania Teleman ne-a mai precizat că organizaţia sa cere schimbarea denumirii, din personal auxiliar, în personal de specialitate. Totodată, domnia sa a subliniat că, în luna martie, expiră Contractul Colectiv de Muncă, iar dacă Ministerul Justiţiei nu va soluţiona cererile grefierilor, printre care şi înfiinţarea unei instituţii de specialitate, salariaţii vor recurge la grevă.

• Medierea, noua soluţie pentru evitarea proceselor

Medierea este văzută de către judecători şi nu numai ca fiind singura soluţie pentru degrevarea instanţelor şi evitarea blocajului în condiţiile actuale. Începând cu data de 1 martie 2010, procedura medierii va deveni obligatorie. Astfel, această modalitate alternativă de soluţionare a conflictelor va fi recomandată de către judecători în detrimentul proceselor standard. Zeno Sustac, co-preşedintele Uniunii Naţionale a Mediatorilor din România (UNMR), ne-a explicat avantajele medierii: "Persoanele fizice şi juridice pot să îşi soluţioneze, prin mediere, neînţelegerile cu băncile, societăţile de asigurări sau cele de leasing, precum şi disputele cu instituţiile publice centrale sau locale. Dincolo de rata de succes a medierii, care este de peste 80%, timpul mediu alocat unei medieri este de sub 2 ore. Având la bază negocierea dintre părţi, medierea este o soluţie viabilă pentru stingerea conflictelor comerciale şi nu numai. Datorită complexităţii lumii afacerilor, pot apărea o multitudine de soluţii cum ar fi eşalonarea plăţilor, negocierea cuantumului creanţelor, renegocierea unor noi contracte, sau chiar stabilirea de noi parteneriate. Pe timpul crizei economice, mediul de afaceri este în căutarea unor soluţii inteligente, rapide, şi puţin costisitoare. Soluţia este medierea".

Ţara noastră este cu mult în urmă faţă de alte state în care procedura medierii se practică de mai bine de 20 de ani. La ora actuală, în ţara noastră, există 1100 de mediatori, iar necesarul de mediatori este estimat la peste 3000 de persoane.

• Instituţii în pericol de evacuare

Nici condiţiile de lucru nu sunt printre cele mai bune, spun organizaţiile din domeniu, care consideră că sectorul este finanţat, la ora actuală, la "cota de avarie". Liderul UNJR, Dana Gîrbovan, reclamă lipsa sălilor de judecată, nealocarea de fonduri pentru clădirile în paragină şi lipsa programelor de formare profesională. În aceste condiţii, spune Dana Gîrbovan, judecătorii sunt nevoiţi să-şi programeze, cu rândul, şedinţele, în aceleaşi săli de judecată, la intervale orare diferite. La rândul său, şefa AMR, Mona Pivniceru, ne-a declarat că au fost situaţii, anul trecut, când, din pricina datoriilor, mai multe instituţii au fost debranşate de la utilităţi, cum ar fi energia electrică, şi au primit cereri de evacuare din imobilele în care îşi desfăşoară activitatea.