Fondurile speculative au devenit mai pesimiste în privinţa redresării pieţei petrolului, în condiţiile în care preţul acestei materii prime "flirtează" cu un nivel de 40 de dolari/baril pentru prima oară după luna august, conform unei analize Bloomberg.
"Speculatorii tot încearcă să atingă punctul cel mai de jos al preţului petrolului, dar «se ard»", este de părere Michael Lynch, preşedintele Strategic Energy & Economic Research din Winchester, Massachusetts.
Analiza arată că poziţiile lungi pe petrolul american West Texas Intermediate (WTI) au scăzut cu 16% în săptămâna încheiată în 10 noiembrie, la 144,854 contracte futures şi options. Declinul este cel mai important atins după săptămâna încheiată în 21 iulie.
Preţul petrolului a scăzut semnificativ după ce, la data de 13 noiembrie, Agenţia Internaţională a Energiei a anunţat că stocurile de petrol din ţările dezvoltate au crescut până la recordul de circa 3 miliarde de barili, din cauza livrărilor masive din ţările OPEC (Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol) şi non-OPEC. În săptămâna în care a fost aşteptat anunţul AIE, cotaţia petrolului a pierdut 7,7% la New York Mercantile Exchange, iar luni, 16 noiembrie, cotaţia petrolului WTI a coborât până la cel mai redus nivel din august până acum: 40,06 dolari/baril, dar ulterior s-a redresat.
Ieri, pe piaţa SUA, la ora 03.53, în sesiunea "after-hours" preţul petrolului cu livrare în decembrie a urcat cu 0,9%, la 41,05 dolari/baril.
Stocurile de ţiţei de la nivel mondial au crescut ca urmare a sporirii producţiei globale, potrivit OPEC. Stocurile de profil din SUA au ajuns la 487 milioane de barili pe zi la data de 6 noiembrie, cel mai ridicat nivel pentru această perioadă a anului, înregistrat după 1930, conform administraţiei SUA.
Potrivit Bloomberg, 39 de tancuri petroliere aşteaptă acum, lângă Galveston, Texas, să ia calea livrărilor, faţă de 30 în mai.
"Credem că următoarele luni vor fi foarte slabe. Piaţa este atentă la stocuri. Preţurile nu vor urca anul viitor decât dacă vom avea întreruperi în aprovizionare", a declarat Sarah Emerson, director general al companiei de consultanţă "ESAI Energy" Inc. din Wakefield, Massachusetts.
De menţionat că, potrivit Agenţiei Internaţionale a Energiei, cererea mondială de petrol va slăbi anul viitor, pe fondul perspectivelor slabe ale economiei mondiale, precum şi a supraofertei de pe piaţă.
Conform AIE, cererea de petrol din întreaga lume va spori cu doar 1,2 milioane de barili pe zi în 2016, la 95,8 milioane barili pe zi, după un avans de 1,8 milioane barili pe zi, la un total de 94,6 milioane barili pe zi, estimat pentru anul curent.
În opinia specialiştilor AIE, stocurile de petrol record ale ţărilor dezvoltate "oferă o protecţie fără precedent contra şocurilor geopolitice sau a întreruperilor neaşteptate în aprovizionare".
În acest context, primele şase mari companii petroliere din lume (listate) au peste 500 de miliarde de dolari disponibli, în acţiuni şi numerar, pentru preluarea rivalilor, conform unei analize Bloomberg. Aceasta arată că "Exxon Mobil" Corp., cel mai mare producător de profil din SUA, este lider în domeniu, cu un total de 320 de miliarde de dolari pentru potenţiale achiziţii. Conform studiului, urmează rivalul mai mic al "Exxon", "Chevron" Corp., cu 65 de miliarde de dolari în numerar şi acţiuni, iar pe locul al treilea - compania britanică BP Plc, cu 53 de miliarde de dolari.
Analiza mai notează că grupul olandezo-britanic "Royal Dutch Shell" Plc are la dispoziţie 32,4 miliarde de dolari, după care urmează compania americană "ConocoPhillips", cu o sumă de 31,5 miliarde de dolari, şi grupul francez "Total" SA, cu 30,5 miliarde de dolari. Oficialii acestor companii au refuzat să facă vreun comentariu cu privire la sumele vehiculate de Bloomberg ori la vreo intenţie de achiziţie.
Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) estimează că cererea mondială de ţiţei va creşte cu 1,5 milioane barili pe zi în 2015, la 92,86 milioane de barili pe zi, iar anul viitor, avansul va fi de 1,25 milioane de barili pe zi, la 94,14 milioane barili pe zi.