PIAŢA DE ENERGIE "Hidroenergetica" vrea să lanseze în 2011 o emisiune de obligaţiuni de câteva sute de milioane de euro

• În 2012, compania intenţionează să se listeze la burse internaţionale

"Hidroenergetica" vrea să lanseze în primăvara anului viitor o emisiune de obligaţiuni în valoare de câteva sute milioane de euro, iar în 2012 intenţionează să se listeze la burse internaţionale, a declarat Mihai David, responsabilul cu înfiinţarea companiei. "Emisiunea de obligaţiuni va avea o valoare de câteva sute milioane de euro, pentru a ne putea finanţa investiţiile", a declarat Mihai David.

"Hidroenergetica" urmează să fie înfiinţată până la 1 iulie, dar mai are nevoie de acceptul Consiliului Concurenţei, care este aşteptat în prima parte a lunii iunie. Mihai David spune că "Hidroenergetica" va fi listată atât la Bursa de Valori Bucureşti, cât şi la burse asiatice. Domnia sa este încrezător că "Hidroenergetica" va avea profit la finele anului 2011.

• "Hidroelectrica" va vinde în 2011 mai multă energie în condiţii transparente, prin OPCOM

"Hidroelectrica" va vinde, din a doua parte a acestui an, mai multă energie în condiţii de transparenţă, prin intermediul pieţei OPCOM, a decla-rat, ieri, directorul general al "Hidroelectrica", Mihai David.

"Din a doua parte a anului şi mai ales din 2011 vom pune mai multă energie pe piaţă, pentru că OPCOM ne oferă avantajul să încheiem contracte pe termen lung, care sunt necesare pentru noi", a spus David, citat de Mediafax. El a adăugat că în a doua parte a anului trecut "Hidroelectrica" a crescut preţurile de vînzare a energiei pe contractele directe cu 22%, iar de la începutul anului 2010 preţurile au fost majorate cu 25%. "Am renegociat toate contractele şi le-am prelungit pe cele care au permis creşterea preţurilor de livrare a energiei. Nu am modificat cantităţile din contracte", a spus David.

El a adăugat că 25% din contractele directe de livrare a energiei pe care "Hidroelectrica" le are cu mai multe companii private vor fi trans-ferate societăţii "Electra", căreia "Hidroelectrica" îi va ceda o serie de hidrocentrale. "Vă pot spune că 25% din contractul cu Alro va merge la Electra. În cazul Alro a fost modificată structura contractului", a adăugat David. "Hidroelectrica" a avut la patru luni un profit de circa 200 milioane lei, a mai spus David. Compania a produs în primele trei luni 4.217 GWh, mai mult cu 6,6% comparativ cu 3.954 GWh în acelaşi interval din 2009.

• Strategia energetică trebuie corelată cu alte sectoare, altfel nu se poate vorbi de avans economic

Strategia energetică trebuie corelată cu cea industrială şi cu cea chimică, pentru că altfel nu se poate vorbi de creştere economică, consideră Tudor Şerban, secretar de stat în Ministerul Economiei. Domnia sa a declarat: "Nu putem vorbi de creştere economică dacă importul este mai mare ca exportul sau dacă nu există o corelare a sectoarelor industriale. Strategia energetică trebuie adaptată cu cea industrială, cu cea chimică. Ştie cineva care este strategia pe chimie? Nu prea ştie nimeni, în afară de faptul că vor gaze ieftine. Privatizarea ne-a interesat foarte mult, dar ce se întâmplă cu siderurgia? Constatăm că politica e la ei, dacă vor să închidă un combinat, îl închid, nu-i interesează. Eu dau exemple generale. Eu cum mă dezvolt, când văd că scade con-sumul cu 10%? Privesc corect în viitor? Nu privesc corect în viitor".

El s-a întrebat retoric cum intervine statul într-o astfel de strategie, şi a concluzionat că "aproape cu nimic". "Ce constat cu mare amărăciune şi surprindere? Mi-au rămas combinatele energofage şi problemele de mediu. Nu ştiu ce se întâmplă cu acest sector în următorii doi ani. Cu ce intervin ca stat? Aproape cu nimic", a spus Şerban.

• Investiţiile în producţia de energie din cărbune vor creşte preţul acestui combustibil

Proiectele de investiţii în unităţi de producţie a energiei din cărbune vor duce la o creştere a preţului aces-tui combustibil, iar sectorul trebuie restructurat inclusiv prin reducerea numărului de angajaţi, a mai spus Tudor Şerban. "Proiectele de inves-tiţii vor mări preţul cărbunelui, dar nu ne putem delimita de acest sector, chiar dacă este poluant. Dar sectorul trebuie restructurat, atât ca eficienţă a centralelor, cât şi ca număr de personal", a afirmat Şerban. El a adăugat că România trebuie să devolte sectorul nuclear în strânsă legătură cu cel de minerale.

"Uraniul trebuie să fie dezvoltat, trebuie să explorăm şi ultimele zăcăminte pe care le mai avem, să ne dezvoltăm relaţiile, precum cele cu Kazahstanul. Apoi ne vom gândi la o tehnologie de ultimă oră, dacă vom mai construi o centrală nucleară, aşa cum noi politic ne-am angajat. În 2-3 ani ne vom adapta strategia la cea europeană", a continuat Şerban.

România intenţionează să colaboreze cu Kazahstanul în privinţa exploatării uraniului pentru producţia de energie în centrale nucleare.

Singura unitate nucleară din România, de la Cernavodă, funcţionează cu două grupuri nucleare cu o putere de circa 700 MW fiecare, care asigură circa 18% din consumul naţional. Alte două reactoare, cu puteri similare, vor fi construite până în 2015- 2016, în urma unei investiţii estimate la patru miliarde de euro. O a doua centrală nucleară ar urma să fie construită până în 2030, termen extins cu zece ani faţă de estimările anterioare ale auto-rităţilor, şi va avea 1.000 MW.

• Aprovizionarea combinatelor chimice doar cu gaze produse intern, imposibilă pe termen lung

Aprovizionarea unor combinate chimice exclusiv cu gaze naturale produse intern este imposibilă pe termen lung, pentru că există pierderi, a precizat ieri secretarul de stat în Ministerul Economiei, Tudor Şerban.

"Ce am făcut până acum este suficient, pe termen lung este imposibil. Există pierderi din această cauză şi nu avem bani de investiţii. Este o situaţie relativ corectă", a afirmat el. Ministerul Economiei a decis anul trecut, ca urmare a crizei economice, să sprijine industria chimică prin alimentarea exclusiv cu gaze produse de Romgaz, al căror preţ este de circa două ori mai mic faţă de cel al gazelor importate. La începutul aces-tui an autorităţile au decis să prelungească sprijinul.

• Ministerul Economiei a decis să cedeze o parte din participaţia la reactoarele nucleare 3 şi 4

Secretarul de stat în Ministerul Economiei, Tudor Şerban a declarat, ieri, că instituţia a decis să-şi reducă participaţia la compania mixtă care va construi reactoarele nucleare 3 şi 4 de la Cernavodă, în prezent de 51%.

"S-a hotărât ca o parte din participaţia de 51% să fie cedată. Am auzit vorbindu-se de reducerea participaţiei la 25%", a spus Şerban. "EnergoNuclear", compania mixtă care construieşte cele două reactoare, este controlată în proporţie de 51% de stat, prin intermediul "Nuclearelectrica". RWE (Germania), Enel (Italia), GDF SUEZ (Franţa) şi CEZ (Cehia) au fiecare câte 9,15% din titluri. ArcelorMittal şi Iberdrola deţin câte 6,2% din acţiuni. Reducerea participaţiei statului a fost vehiculată până în prezent ca o posibilitate, fără să existe o decizie în acest sens.

Ministrul Economiei, Adriean Videanu, a declarat, la 7 mai, că diminuarea deţinerii statului ar fi "un element de încredere" pentru inves-titorii privaţi.