Piaţa energiei de anul trecut - un rollercoaster pentru consumatori şi producători

Cristian Dogaru
Ziarul BURSA #Companii #Energie / 23 ianuarie 2023

Visul de o viaţă al inventatorului sârbo-american Nikola Tesla a fost să creeze o sursă de energie inepuizabilă, curată, gratuită pentru toată lumea. El s-a opus ferm centralelor electrice pe cărbune care aruncă dioxid de carbon în aerul pe care oamenii îl respiră.Fotografie faimoasă a lui Tesla în laboratorul său din Colorado Springs, decembrie 1899; se presupune că citea lângă generatorul său gigant de înaltă tensiune, "transmiţător de mărire", în timp ce maşina producea arcuri electrice uriaşe. Fotografia a fost o cascadorie promoţională a fotografului Dickenson V. Alley; o dublă expunere. Mai întâi scânteile uriaşe ale maşinii au fost fotografiate în camera întunecată, apoi placa fotografică a fost expusă din nou cu maşina oprită şi Tesla stând pe scaun. În notele sale din Colorado Springs, Tesla a recunoscut că fotografia este falsă: "Desigur, descărcarea nu a fost redată când experimentatorul a fost fotografiat, aşa cum s-ar putea imagina!"Biografii lui Tesla, Carl Willis şi Mark Seifer, confirmă acest lucru.În perioada 1899-1900, Tesla a construit acest laborator şi a cercetat transmisia fără fir a energiei electrice acolo. Transmiţătorul de mărire, una dintre cele mai mari bobine Tesla construite vreodată, cu o putere de intrare de 300 kW, ar putea produce aproximativ 12 milioane de volţi la o frecvenţă de aproximativ 150 kHz, creând "fulgere" de 130 ft. (41 m). Arcurile din imagine sunt lungi de 22 de picioare. Aceste arcuri lungi nu erau o caracteristică a funcţionării normale a bobinei, deoarece iroseau energie; pentru aceste fotografii, Tesla a forţat maşina să producă arcuri prin pornirea şi oprirea rapidă a alimentării.Fotografia făcea parte dintr-o publicitate făcută de fotograful Dickinson Alley în decembrie 1899 pentru a însoţi articolul din revista Tesla Nikola Tesla, "The Problem of Increasing Human Energy", Century Magazine, The Century Co., New York, iunie 1900, fig. 8; o versiune fără Tesla apare în articol.

Visul de o viaţă al inventatorului sârbo-american Nikola Tesla a fost să creeze o sursă de energie inepuizabilă, curată, gratuită pentru toată lumea. El s-a opus ferm centralelor electrice pe cărbune care aruncă dioxid de carbon în aerul pe care oamenii îl respiră.Fotografie faimoasă a lui Tesla în laboratorul său din Colorado Springs, decembrie 1899; se presupune că citea lângă generatorul său gigant de înaltă tensiune, "transmiţător de mărire", în timp ce maşina producea arcuri electrice uriaşe. Fotografia a fost o cascadorie promoţională a fotografului Dickenson V. Alley; o dublă expunere. Mai întâi scânteile uriaşe ale maşinii au fost fotografiate în camera întunecată, apoi placa fotografică a fost expusă din nou cu maşina oprită şi Tesla stând pe scaun. În notele sale din Colorado Springs, Tesla a recunoscut că fotografia este falsă: "Desigur, descărcarea nu a fost redată când experimentatorul a fost fotografiat, aşa cum s-ar putea imagina!"Biografii lui Tesla, Carl Willis şi Mark Seifer, confirmă acest lucru.În perioada 1899-1900, Tesla a construit acest laborator şi a cercetat transmisia fără fir a energiei electrice acolo. Transmiţătorul de mărire, una dintre cele mai mari bobine Tesla construite vreodată, cu o putere de intrare de 300 kW, ar putea produce aproximativ 12 milioane de volţi la o frecvenţă de aproximativ 150 kHz, creând "fulgere" de 130 ft. (41 m). Arcurile din imagine sunt lungi de 22 de picioare. Aceste arcuri lungi nu erau o caracteristică a funcţionării normale a bobinei, deoarece iroseau energie; pentru aceste fotografii, Tesla a forţat maşina să producă arcuri prin pornirea şi oprirea rapidă a alimentării.Fotografia făcea parte dintr-o publicitate făcută de fotograful Dickinson Alley în decembrie 1899 pentru a însoţi articolul din revista Tesla Nikola Tesla, "The Problem of Increasing Human Energy", Century Magazine, The Century Co., New York, iunie 1900, fig. 8; o versiune fără Tesla apare în articol.


 Volatilitatea preţurilor şi schimbările legislative dese, gândite să protejeze consumatorii vulnerabili dar care au generat în egală măsură haos, au bulversat piaţa energiei anul trecut, chiar dacă privind comparativ cifrele de final de an modificările de preţ nu mai par acum dramatice.

Pe piaţa zilei următoare (PZU) de la OPCOM, în decembrie 2022, preţul mediu de închidere a fost de 1.219 lei/KWh, în creştere cu 7% faţă de decembrie 2021 (1.139 lei/KWh).

Să ne amintim însă că în timpul verii preţurile săriseră bine peste cal, iar în august preţul mediu fusese în jur de 2.400 lei/KWh, deci dublu faţă de nivelurile de la finalul anului şi mult sub nivelul din prezent (pentru 20 ianuarie cotaţia PZU a fost 460,28 lei).

Ponderea tranzacţiilor din PZU a urcat, la rândul său, în decembrie 2022 faţă de finalul anului 2021, cu aproape 8%, de la 42% la 46%.

Firesc dacă ne raportăm la evoluţia preţurilor, volumul tranzacţiilor a scăzut în ultima lună a anului faţă de anul anterior (cu 7,4%), în paralel cu creştere valorii acestora (cu 2,8%).

Care au fost principalele modificări legislative?

Primele iniţiative au apărut încă din noiembrie 2021, când aveam prima plafonare a preţurilor pentru consumatorii casnici şi micile întreprinderi, la energia electrică şi la gazele naturale. Statul urma să suporte de la buget diferenţa dintre preţul plafonat şi cel furnizat consumatorilor, fapt ce a generat probleme ulterior, când sumele acumulate au fost plătite cu întârziere furnizorilor.

Este vorba de OUG 118/2021, modificată de două ori prin legea 259/2021 şi de o altă ordonanţă de urgenţă care a intrat în vigoare în februarie 2022 (OUG 3/2022), care extindeau sfera de aplicare astfel încât majoritatea consumatorilor s-au încadrat în plafoane, inclusiv firmele mai mari.

Iniţial, perioada de plafonare urma să se încheie la 31 martie 2022, dar cum între timp izbucnise conflictul din Ucraina, iar preţurile energiei explodau pe toate pieţele, a fost nevoie de o nouă ajustare astfel încât a apărut OUG 27/2022, ce extinde perioada de aplicare până la 31 martie 2023.

Se introduc şi plafoane diferenţiate în funcţie de consum la energia electrică pentru consumatorii casnici (0,68 lei pe kWh pentru un consum până la 100 kWh şi 0,8 lei pentru 100-300 kWh), iar pentru consumatorii noncasnici se plătea un tarif de 1 leu pe MWh. În vreme ce la gaze plafonul a fost stabilit la 0,31 lei pe KWh pentru consumatorii casnici şi la 0,37 lei pentru noncasnici.

Discuţiile legate de câştigurile înregistrate de speculatori în perioada în care preţurile energiei electrice ameninţau să atingă 3.000 lei/MWh au impus noi modificări legislative, astfel că din 1 septembrie avem o nouă  OUG (119/2022), care impune un prag de decontare de 1.300 de lei pentru furnizorii de energie, deşi preţul din piaţă era semnificativ mai mare în acel moment, şi o marjă de profit de 2% pentru traderi, în paralel cu descurajarea exporturilor.

Şi această ordonanţă a fost modificată ulterior, pentru a extinde sfera de aplicabilitate şi pentru a introduce şi alte categorii defavorizate sub protecţia plafonului de preţ stabilit de Guvern.

În plus, a fost emisă o nouă OUG care extindea perioada de aplicare până în martie 2025 şi se fixa un mecanism de achiziţionare centralizată a energiei electrice de către ANRE de la producători, la 450 lei/MWh, care o revinde apoi furnizorilor, distribuitorilor şi companiei Transelectrica, la acelaşi preţ. În acest fel companiile de furnizare şi distribuţie au primit şansa să îşi recupereze o parte din pierderile raportate anterior, iar Electrica şi Transelectrica chiar au trecut pe profit în cel de-al treilea trimestru.

Să mai spunem că nu doar producătorii de energie electrică au fost obligaţi să se arate solidari cu consumatorii de retail, ci şi cei de gaze, autorităţile stabilind pe finalul anului trecut un impozit excepţional de 60% pe veniturile acestora, care depăşesc cu 120% media din ultimii patru ani. 

Cum arată în prezent cotaţiile din pieţele energiei?

Pe site-ul energyineu.com, ce monitorizează situaţia PZU la nivelul ţărilor UE, culoarea predominantă în regiune era, la finalul săptămânii trecute, verdele deschis (preţuri între 50 şi 100 euro/MWH), ca şi în Spania şi Portugalia (România şi Bulgaria 93 euro/MWh, Serbia 96 euro, Spania şi Portugalia 91 euro/MWh).

Culori albastre erau vineri (150-200 euro/MWh) în Germania (180 euro, Franţa 186 euro, pentru Polonia - 176 euro, Elveţia-186 euro/MWh etc). Asta după ce vara, mai mutle zile la rând, roşul era culoarea de bază (400-450 euro/MWh).

Vremea caldă din Europa se reflectă mai ales asupra preţului gazelor, pe bursa olandeză TTF cotaţia fiind vineri de 59 euro/MWh, pentru gazul cu livrare în februarie, o reducere substanţială faţă de maximul de 340 euro atins în vară. La BRM, gazul tranzacţionat pe PZU era cotat vineri la 288 lei/MWh (58 euro/MWh), un nivel de preţ sub plafonul stabilit de Guvern.

Modul cum vor decurge ostilităţile pe viitor pe bursele de energie depinde foarte mult de dinamica cerere-ofertă, epuizarea treptată a stocurilor de gaze, evoluţia războiului şi capriciile vremii (e greu de crezut că nu vom avea şi episoade geroase în această iarnă).

Şocul resimţit în vara anului trecut pare însă depăşit, au apărut în multe ţări europene bariere legislative pentru descurajarea speculatiilor, protejarea consumatorilor şi impozitarea câştigurilor excepţionale ale producătorilor, iar reducerea cererii odată cu închiderea unor consumatori industriali energofagi oferă asigurări că vârfuri de preţ precum cel din august 2022 se vor repeta mai greu. Pe termen mai lung însă, fără apariţia unor noi capacităţi de producţie, şansele că preţurile să se menţină la un nivel relativ scăzut sunt minime.

DUMITRU CHISĂLIŢĂ, PREŞEDINTELE ASOCIAŢIEI ENERGIA INTELIGENTĂ: "Piaţa energiei s-a stabilizat, pe fondul reducerii cererii, a supraofertei de gaze lichefiate şi a creşterii producţiei de energie verde"

Piaţa energiei de anul trecut - un rollercoaster pentru consumatori şi producători

Piaţa energiei s-a stabilizat, pe fondul reducerii cererii, a supraofertei pe partea gazelor lichefiate, dar şi în contextul creşterii producţiei din zona energiei verzi, subliniază Dumitru Chisăliţă, preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă, apreciind că, în acest sens, au contribuit atât vremea neaşteptat de caldă, cât şi închiderea unor capacităţi industriale. Specialistul ne-a precizat: "S-a ajuns chiar ca plafonul fixat în România pentru gazele naturale să fie prea sus, având în vedere cotaţiile internaţionale, descurajând furnizorii să coboare preţurile pentru a-şi creşte cota de piaţă".

OVIDIU DEMETRESCU, CONSULTANT ÎN ENERGIE: "Pieţele energiei au valori mai apropiate de normalitate"

Piaţa energiei de anul trecut - un rollercoaster pentru consumatori şi producători

Pieţele energiei sunt acum la valori mai apropiate de normalitate, chiar dacă peste cele prevăzute într-un plan de afaceri pe patru ani gândit înainte de 2021, este de părere Ovidiu Demetrescu, consultant în energie. Acesta ne-a spus: "Bine că s-au eliminat aberaţiile din vara anului trecut, când preţurile săriseră mult peste cal din cauza unor conjuncturi abil speculate. Pe termen mediu este greu de făcut o prognoză, sunt destule variabile de luat în calcul, dincolo de cerere şi ofertă mai avem situaţia producţiei din Ucraina, o ţară care este acum cuplată la sistemul european, iar o încetare a producţiei pe fondul războiului ar afecta cererea, dar şi starea vremii, a nivelului precipitaţiilor (vezi producţia Hidroelectrica) etc".

 

Opinia Cititorului ( 8 )

  1. Din succesiunea de acte legislative traderii aveau deja limitare de 2% la cresterea pretului energiei . Vremuri confuze care au introdus confuzie si in legislatie . Deci OMV pe partea de vanzare ar trebui sa nu poata majora pretul electricitatii cu mai mult de 2 % asa ca aceste castiguri nu mai puteau fi supraimpozitate prin ordonanta lui Caciu . Iar pe partea de productie ar trebui sa fie impozitate ,in masura in care se incadreaza in prevederile ordonantei .

    in 2019 preturile intre 50-100 erau "galben rosu". acum sunt "verzi" ce iti e si cu preturile astea

    Real Estate

    New home sales in Romania plummet 40% compared to 2021 

    s c cret 

    1. Posibil, dar preurile au crescut. Din cauza cresterii pretului la materialele de constructii

      squeeze = up

      agentii imobiliari rup specula la preturi deja!! 

      am secii de mii demetri teren cumparat de la propietari la x pret si agentii le afisau la x3 x4 pret; la fel si cu imo; executarile au inceput sa tureze si in cluj si in bucuresti in pas cu restrangerea artificiala de oferte din piata =fap ce impince la necunascatori pretul si creditul /povara in timp ce bancile fac la turatie maxima exituri la toxicitati acum cat inca somaj pe minime istorice si venituri pe plus putere cumparare caci nu au lovit toate saltarile de costuri trai programate dupa 2024 2025! (gov inca tine anumite costuri si impozite cu lag). 

      banca centrala (bancie centrale ale lumii) ridica costurile totale fortat ca sa spele levierul negativ din sistem la credite = ceea ce in fata costuri de criza a vietii va putea sa faca dobanzile sa cada iar spre minime din trend in raport cu puterea de atunci a veniturilor + a firmelor ce vor rezista in fata falimentelor. 

      Bancile centrale ridica costurile in timp ce guvernele tureaza la maxim. 

      s c cret 

      bad money drives out good

      s c cret 

    1 l lapte=3,9 ron,unt 250g=1,84 ron,1 ou=0,33 ron,1 kg zahar = 3,5 ron,

    1 l ulei foarea soarelui=5 ron,1 kg faina grau = 1,5 ron  

    poate cineva sa spuna in ce tara Europeana sunt aceste preturi  

    de alimente la ora actuala ??!!

    18 iul. 2022 — Romania's current account (CA) deficit reached EUR 21.3 bln in the 12 months to May, or 8.6% of GDP

    s c cret 

Comanda carte
veolia.ro
Apanova
rpia.ro
danescu.ro
Mozart
Schlumberger
arsc.ro
Stiri Locale

Curs valutar BNR

18 Oct. 2024
Euro (EUR)Euro4.9724
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.5865
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.2949
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.9815
Gram de aur (XAU)Gram de aur399.9201

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
citiesoftomorrow.ro
cnipmmr.ro
thediplomat.ro
hipo.ro
Studiul 'Imperiul Roman subjugă Împărăţia lui Dumnezeu'
The study 'The Roman Empire subjugates the Kingdom of God'
BURSA
BURSA
Împărăţia lui Dumnezeu pe Pământ
The Kingdom of God on Earth
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.ro
www.dreptonline.ro
www.hipo.ro

adb