PICATĂ LA SENAT,  Legea pensiilor a trecut de votul Camerei Deputaţilor

Legea privind sistemul public de pensii a fost adoptată, ieri, de plenul Camerei Deputaţilor cu 197 de voturi "pentru'', niciun vot "împotrivă'' şi 70 abţineri şi va fi trimisă spre promulgare preşedintelui Klaus Iohannis, deoarece Camera este for decizional. Iniţial, proiectul de lege nu a întrunit, săptămâna trecută, numărul de voturi necesar în Senat, fiind înregistrate 67 de voturi "pentru" şi 22 abţineri.

Conform notei de fundamentare, legea pensiilor are un impact bugetar uriaş, estimat la peste 8 miliarde de lei în acest an şi peste 25 miliarde de lei anul viitor. În 2022, ultimul an de modificare a valorii punctului de pensie, legea va avea un impact bugetar de 81 miliarde de lei, în condiţiile în care cheltuiala statului român cu pensiile în 2018 este de 61,5 miliarde de lei. Practic, dacă legea intră în vigoare, în 2022 cheltuielile cu pensiile ar fi mai mult decât dublate faţă de anul în curs. Fondul Monetar Internaţional şi Comisia Europeană au avertizat că majorările ar putea deveni nesustenabile.

Legea a fost adoptată, iniţial, de Parlament la 19 decembrie 2018, iar în 21 decembrie a fost formulată o sesizare de neconstituţionalitate. În urma examinării, Curtea Constituţională a admis sesizarea şi, prin Decizia nr.138 din 13 martie 2019, a constatat că prevederile art.25 alin.(1) şi art.63 lit.a) şi b) sunt neconstituţionale.

Deputatul social-democrat Olguţa Vasilescu, fost ministru al Muncii şi Justiţiei Sociale, iniţiator al proiectului, a precizat, după votul de ieri, că au fost foarte puţine modificări de făcut, pentru că legea nu a fost declarată constituţională în ansamblul său. Vasiles-cu a spus: "Pe acestă lege, care creşte pensiile şi nu îi sărăceşte pe pensionari, se ajunge la 11,7% din PIB. Tot nu este suficient, dar este oricum mult mai bine".

Reprezentanţii opoziţiei parlamentare au criticat din nou proiectul de act normativ. Deputatul liberal Valeria Schelean a afirmat că "nici după decizia Curţii Constituţionale, actuala majoritate parlamentară nu a vrut să adopte o lege care să garanteze în mod real dreptul la pensie". Ea a spus: "Formula adoptată este absolut neclară. (...) Dispoziţiile CCR nu au fost transpuse în acest proiect de lege"..

La rândul său, deputatul Cristian Seidler (USR) a criticat faptul că nu au fost abrogate pensiile speciale: "Bani oricum nu există pentru majorarea pensiilor. (...) Nu vă mai satură Dumnezeu de pensii speciale!".

Eva Andrea Csep, parlamentar din partea UDMR, a spus că este o lege mult aşteptată şi formaţiunea sa o sprijină. Ea a adăugat: "Ţin să atrag atenţia că nu se poate face economie pe spinarea nevoiaşilor, a persoanelor cu dizabilităţi".

Emil Paşcan (PMP) a declarat că până acum cei de la Putere au reuşit să creeze o categorie nouă de privilegiaţi cu pensii speciale, adăugând că majorarea punctului de pensie trebuia să se petreacă începând cu luna ianuarie a acestui an.

Conform noului act normativ, s-a modificat definiţia stagiului minim de cotizare, fiind eliminată referirea la pensia de invaliditate. În acest sens, stagiul minim de cotizare este perioada minimă de timp prevăzută de prezenta lege în care asiguraţii au realizat stagiu de cotizare pentru a putea beneficia de pensie pentru limită de vârstă şi care nu cuprinde perioadele asimilate.

De asemenea, a fost modificată definiţia pensionarului, în sensul că aces-ta este "persoana care beneficiază de una din categoriile de pensii prevăzute de prezenta lege", fiind eliminat stagiul minim de 15 ani pentru acordarea pensiei de invaliditate.

Totodată, a fost reformulat articolul referitor la contribuabilii sistemului public de pensii. Conform celor adoptate, "contribuabilii la sistemul public de pensii sunt: a) persoanele fizice care obţin venituri din salarii sau asimilate salariilor, precum şi din indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate, pentru care angajatorii sau entităţile asimilate acestora au obligaţia, potrivit Codului fiscal, de a calcula, de a reţine la sursă şi de a vira contribuţia de asigurări sociale la bugetul asigurărilor sociale de stat; b) persoanele fizice care realizează venituri din activităţi independente sau drepturi de proprietate intelectuală şi care, potrivit Codului fiscal, pe baza declaraţiei individuale de asigurare, datorează şi plătesc contribuţia de asigurări sociale; c) angajatorii sau entităţile asimilate aces-tora care, potrivit Codului fiscal, au obligaţia de a plăti contribuţia de asigurări sociale datorată pentru condiţii deosebite şi/sau speciale de muncă, precum şi eventuale diferenţe de contribuţii de asigurări sociale pe care legislaţia le pune în seama angajatorului; d) Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, prin structurile teritoriale şi unităţile trimiţătoare, care, potrivit legislaţiei specifice, au obligaţia de a suporta din bugetele proprii contribuţia de asigurări sociale datorată pentru persoanele care beneficiază de drepturi acordate din bugetul asigurărilor pentru şomaj, respectiv pentru personalul român trimis în misiune temporară sau permanentă în străinătate".

De asemenea, s-a mai stabilit că "pensia de invaliditate se cuvine persoanelor care au realizat stagii de cotizare în sistemul public de pensii, care nu îndeplinesc condiţiile de pensie pentru limită de vârstă şi care au capacitatea de muncă diminuată din cauza: a) accidentelor de muncă şi bolilor profesionale, constatate conform legii; b) altor boli şi accidente care nu au legătură cu munca; c) participării la lupta pentru victoria Revoluţiei din Decembrie 1989 ori în legătură cu evenimentele revoluţionare din Decembrie 1989, care erau cuprinşi într-un sistem de asigurări sociale anterior datei ivirii invalidităţii".

Opoziţia parlamentară a spus că va ataca din nou, la Curtea Constituţională, actul normativ adoptat ieri în Camera Deputaţilor.