Pictori români din Israel, în licitaţie la New York

Şalom! Vom scrie astăzi des-pre o categorie aparte de artişti români, evreii născuţi în România, celebri în toată lumea. Domeniul este vast şi extraordinar de interesant, dar ne vom limita, deocamdată, la cei prezenţi cu lucrări în licitaţia cu nume cam pleonastic "Israeli and International Art", desfăşurată la New York, la 15 decembrie trecut. Nu este prima de acest gen şi de fiecare dată această şedinţă mi-a permis plăcuta şi laborioasa îndeletnicire de a descoperi care dintre artiştii israelieni mai puţin cunoscuţi nouă sunt născuţi în România. Sau au părinţi născuţi în România, cum a mai fost cazul unor tineri cu nume cât se poate de românesc. Şi, atenţie, fiecare dintre aceşti artişti, cei năs-cuţi în România sau oriunde în Estul Europei, în Germania, America sau chiar Israel, cum este cazul celor mai tineri, reprezintă o poveste de viaţă, de multe ori incredibilă, nu de puţine ori tragică.

Vedeta vânzării de artă israeliană desfăşurată la New York, acum o lună, a fost o pictură de Chagall, "Evreu cu Tora", adjudecată cu 1,6 milioane de dolari americani. Asta pe post de cea mai scumpă pictură vândută, dar artistul vedetă al licitaţiei poate fi considerat neîndoios Reuven Rubin, cu multe şi importante reuşite. Cel mai tare este un autoportret de mare maestru, realizat în 1937, vândut cu 312,5 mii de dolari. Este cam o treime de milion de dolari, un pic sub proaspătul record al pieţei româneşti, stabilit de Artmark pe 20 decembrie, deci 5 zile după licitaţia Iudaica de la New York, la 320 de mii de euro. În 2013, tot la o licitaţie I&I, "Lăptarul" pictorului nostru a fost vândut cu 389 de mii de dolari. Cel mai mare preţ reuşit de Reuven Rubin la o licitaţie a fost, însă, de 542,5 mii de dolari, obţinut în anul anterior, 2012, desigur la o Iudaica de New York, pentru "Ierusalimul văzut de pe Muntele Scopus".

Un preţ semnificativ, 200 de mii de dolari, a fost obţinut pentru o pictură cu un băiat în costumaş albastru, cu un acvariu ca un mare pahar şi doi peştişori aurii în el, iar un al treilea ţinut în mână. Reuven Rubin este considerat primul artist israelian care a cunoscut consacrarea internaţională. Şi asta pentru că el picta deja Palestina prin anii '20, realizând un adevărat portret al acestor pământuri. De aceea, multe dintre creaţiile artistului sunt peisaje din Israel, cum este şi "Vară în Galileea", un ulei pe carton ca o acuarelă, vândut cu 90 de mii de dolari. O altă pictură din această categorie este "Ein Kerem", vândută cu 65 de mii de dolari. Dacă autoportretul de referinţă al lui Reuven Rubin avea în prim-plan o glastră cu flori, regăsim acest model singur pe pagină, în picturi vândute la licitaţia americană fie cu 75 de mii, fie cu 50 de mii de dolari. Cu 50 de mii s-a dat şi portretul unui cântăreţ oriental la un fluier dublu, lucrare târzie, din anii '60. Interesant este că avem o lucrare asemănătoare pe un şevalet la care s-a fotografiat pictorul în anul 1946.

Până la urmă, au fost vândute toate cele 10 oferte din licitaţie semnate Reuven în ivrit şi Rubin în litere latine. Acesta este modul în care îşi semna lucrările artistul născut în 1893 la Galaţi, cu numele Reuven (Ruvn) Zelicovici. Ajunge în Pales-tina, parte a Imperiului Otoman, în 1912, dar anul următor pleacă la Paris pentru a-şi continua studiile de artă. Când începe Primul Război Mondial se întoarce în România, în special pentru că ţara sa natală mai avea 2 ani de neutralitate. În 1921 pleacă în America, dar anul următor revine în Palestina, hotărât să pună bazele unei şcoli naţionale şi originale de artă a viitorului Israel. Primii săi paşi sunt deja istorie, a întins un cort pe malul mării, la Tel Aviv, ca să prindă şi lumina extraordinară a litoralului, cât şi şantierul unei capitale a viitorului. Astfel, pe lângă calitatea artistică deosebită, creaţia sa are şi o valoare documentar-istorică de excepţie. Dar o pagină importantă din povestea vieţii pictorului Reuven Rubin avea să fie scrisă în 1948 când devine, pentru doi ani, primul ambasador al nou-nouţului stat Israel în România sa natală. Tânărul stat nu avea suficiente drapele, cel care a fluturat la ambasada Israelului din Bucureşti era cusut de soţia ambasadorului-pictor, Esther Rubin, cea care a venit din America în Palestina într-o excursie câştigată ca premiu la un concurs literar, şi aici l-a întâlnit pe artist. El a murit în 1974, ea în 2010, la 99 de ani.

Un alt pictor evreu născut în Ro-mâ-nia, artist cu operă importantă şi biografie interesantă este Avigdor Arikha. S-a născut în 1928, într-o familie de evrei germanofoni din Rădăuţi, şi până în fatidicii ani '40 a avut timp să îşi afirme răspicat interesul pentru pictură. În 1942 întreaga sa familie, care locuia în Cernăuţi, este deportată în Transnistria. Drumul în sine înseamnă o epopee tragică, familia reuşeşte să fugă dar tatăl, contabil al statului român, moare în urma rănilor şi a maltratărilor. Copilul de numai 12 ani ajunge într-un lagăr de muncă forţată unde începe să deseneze realitatea care îl înconjoară. Reuşeşte să plece din lagăr înlocuind, pe lista celor 1.400 de copii acceptaţi pentru recuperare din lagăr, pe un copil decedat. În 1944 reuşeşte să plece chiar în Palestina, atunci protectorat britanic, iar în 1948 îl găsim participând cu arma în mână la crearea statului Israel. Este şi rănit grav, ba chiar declarat mort, dar supravieţuieşte şi primul drum în noua viaţă este la Paris, la şcoala de artă. Devine Arikha, prin simpla traducere în ivrit a numelui original Dlugacz, care ar fi un fel de Lungu în poloneză, şi artă va face toată viaţa.

Desigur, la licitaţia de artă israeliană de la Sotheby's New York s-a vândut şi Avigdor Arikha, nu multe, doar trei lucrări, şi cu mult, cu 56.250 de dolari, o natură statică din 1973, cu 10.625 de dolari pentru o acuarelă hiperrealistă ce reprezintă un fragment de franzelă, şi cu 7.500 de dolari un ulei din perioada sa abstractă. La licitaţia cu aceeaşi temă şi din acelaşi loc din 2013, s-au dat patru lucrări de Avigdor Arikha, cu preţuri cuprinse între 6.875 şi 30 de mii de dolari. În 2012, se obţinuseră chiar 77 de mii de dolari pentru o pictură de Avigdor Arikha.

În vânzarea din 15 decembrie trecut au apărut şi lucrări de Nahum Gutman, pictor israelian născut în Basarabia, în 1898, dar şi de Philip Rantezer, născut în România, în 1958, plecat la doi ani şi întors, cu o expoziţie, în 2004. Evident, am vorbit aici, fără să avem loc şi de alte detalii interesante, despre pictori evrei născuţi în România şi care s-au impus pe scena internaţională, unii dintre ei contribuind la făurirea şi creşterea artei în noul stat al Israelului. La loc de mare cinste trebuie să îl amintim şi pe Marcel Iancu, numit Janco în Israel. Biografia sa este fabuloasă, a construit Dada, Ein Hod şi case în Bucureşti.

Mai sunt, însă, mulţi alţi artişti evrei născuţi în România care s-au stabilit în multe alte ţări şi chiar pe continente unde s-au impus, au devenit cunoscuţi şi au purtat mereu România în biografia şi în viaţa lor.