Planul Naţional de Management 2016-2021 pentru Dunăre, adoptat de Guvern

Planul Naţional de Management actualizat aferent porţiunii din bazinul hidrografic al fluviului Dunărea care este cuprinsă în teritoriul ţării noastre (al doilea Plan Naţional de Management), precum şi Planurile de Management actualizate la nivel de bazine hidrografice/spaţii hidrografice au fost adoptate în şedinţa de guvern de astăzi, informează un comunicat al Executivului.

Potrivit Directivei Parlamentului European şi a Consiliului nr.2000/60/CE privind stabilirea unui cadru de politică comunitară în domeniul apei (DCA), statele membre elaborează Planuri de management ale bazinelor hidrografice, care sunt actualizate la fiecare şase ani, începând cu anul 2009.

Ţara noastră a aprobat Planul Naţional de Management aferent porţiunii naţionale a bazinului hidrografic internaţional al fluviului Dunărea şi Planurile de Management la nivel de bazine hidrografice/spaţii hidrografice prin Hotărârea Guvernului nr.80/2011.

Guvernul precizează: "Planul adoptat astăzi este elaborat pentru perioada 2016-2021 şi are la bază monitorizarea implementării măsurilor din Planul Naţional de Management aprobat în 2011 şi, totodată, reprezintă o actualizare a măsurilor din acest Plan, având în vedere în principal îmbunătăţirea metodologiilor utilizate, datele noi de monitorizare, precum şi rezultatele studiilor de cercetare şi ale proiectelor implementate".

Bazinele/spaţiile hidrografice pentru care s-au elaborat Planurile de management sunt Someş-Tisa, Crişuri, Mureş, Banat, Jiu, Olt, Argeş-Vedea, Buzău-Ialomiţa, Siret, Prut-Bârlad, precum şi fluviul Dunărea, Delta Dunării, Spaţiul Hidrografic Dobrogea şi Apele Costiere.

Planurile de Management cuprind o prezentare a categoriilor şi a corpurilor de apă de suprafaţă (3.027 corpuri), identificarea presiunilor semnificative şi a celor potenţial semnificative, reprezentate de sursele punctiforme şi difuze de poluare (aglomerări urbane, agricole, industriale), presiunile hidromorfologice (baraje, lacuri de acumulare, etc.) şi alte tipuri de presiuni antropice (activităţi de acvacultură, surse de poluare accidentală). În cadrul Planului Naţional de Management actualizat a fost identificat un număr total de 8.880 presiuni potenţial semnificative, ponderea cea mai mare a presiunilor fiind reprezentată de presiunile difuze provenite din aglomerări umane fără sisteme de colectare şi din agricultură.

"Un alt capitol îl reprezintă corpurile de ape subterane, fiind identificate şi delimitate 143 de corpuri de apă subterană, din care 115 sunt de tip freatic şi 28 corpuri de apă subterane de adâncime. Şi acestea sunt afectate, în principal, de presiunile difuze datorate aglomerărilor umane fără sisteme de colectare şi epurare a apelor uzate, precum şi presiunilor difuze cauzate de activităţile agricole. De asemenea, trebuie avut în vedere faptul că dinamica apelor subterane este mult mai lentă decât cea a apelor de suprafaţă, astfel încât efectul oricăror măsuri se face simţit după o perioadă mai lungă de timp", se mai arată în comunicat.

De asemenea, zonele de protecţie identificate sunt împărţite ca: zone de protecţie pentru captările de apă destinate potabilizării, zone pentru protecţia speciilor acvatice importante din punct de vedere economic, zone protejate pentru habitate şi specii unde apa este un factor important, zone vulnerabile la nitraţi şi zone sensibile la nutrienţi, precum şi zone pentru îmbăiere. Reţeaua de monitorizare şi programele de monitorizare pentru apele de suprafaţă şi subterane au fost actualizate, incluzând un număr de 194 secţiuni noi de monitorizare pentru 184 de corpuri de apă de suprafaţă. Pentru corpurile de apă subterană a fost extinsă reţeaua de monitorizare cantitativă cu 95 de foraje, iar pentru monitorizarea chimică, cu 115 foraje.

Totodată, au fost stabilite şi obiectivele de mediu pentru corpurile de apă de suprafaţă, corpurile de apă subterană şi pentru zonele protejate, precum şi excepţiile de la obiectivele de mediu. Cauzele principale de neatingere a obiectivelor de mediu sunt legate de fezabilitatea tehnică, urmată de costurile disproporţionate.

Analiza importanţei economice a utilizării apei furnizează profilul economic al spaţiilor/bazinelor hidrografice din punct de vedere al indicatorilor demografici şi macroeconomici privind populaţia şi veniturile populaţiei exprimate prin PIB/spaţiu geografic, precum şi evoluţia în timp a acestora pentru a putea evidenţia tendinţele cerinţei de apă.

Politica economică şi financiară în domeniul apei include două componente principale: serviciile de apă, respectiv serviciile de alimentare cu apă, canalizare şi epurare ape uzate şi activităţile de gestionare a resurselor de apă.

Într-un alt capitol sunt prezentate programele de măsuri, pentru fiecare bazin hidrografic/spaţiu hidrografic, care ţin seama de caracteristicile acestuia, de presiunile generate de activităţile umane, de impactul acestora asupra mediului şi analiza economică a folosinţelor de apă.

Actul normativ abordează, de asemenea, aspecte cantitative şi elemente privind schimbările climatice, în vederea coordonării dintre planurile de management bazinale şi managementul riscului la inundaţii. Astfel, măsurile rezultate din diferite planuri pe termen mediu şi lung (ex. Planul Naţional de acţiuni privind schimbările climatice) includ în evaluare aspecte privind schimbările climatice şi acţiunile necesare pentru măsurile de atenuare şi de adaptare la schimbările climatice, acestea fiind analizate şi luate în considerare, după caz, în programele de măsuri ale Planurilor de Management ale bazinelor/spaţiilor hidrografice actualizate.

De asemenea, pentru majoritatea măsurilor de construire a infrastructurii de alimentare cu apă şi infrastructurii de colectare şi epurare a apelor uzate, proiectarea şi planificarea proiectelor ţin seama de scenariile actualizate privind schimbările climatice (spre exemplu, evenimente de ploi, relevante la data implementării). "În cazul proiectelor mai mici s-a avut în vedere o abordare flexibilă, de la caz la caz, având în vedere posibilităţile viitoare de adaptare sau extindere", precizează Executivul.

Investiţiile prevăzute în Planurile de Management vor fi finanţate din Fondurile de Coeziune şi Structurale, Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, Fondul European pentru Pescuit, fonduri LIFE, alte fonduri europene şi fonduri alocate anual de la bugetul de stat şi bugetele locale cu această destinaţie.