O săptămînă după Paşti aveam să ne întîlnim cu zeul cozonacilor pictaţi, pictorul ieşean Constantin D. Stahi, cel pe care îl evocasem în Vinerea Mare pentru tablourile sale cu numita delicatesă, dar şi cu cele ce redau într-un mod uimitor de realist obiecte şi efecte bisericeşti. Aceasta din urma este categoria la care s-a apelat duminica trecută, cea dinaintea lui 1 Mai, cu o imagine cu o carte bisericeas-că larg deschisă şi măgulit pictată, pînă aproape de a citi textul, cu o pînză în prim plan, pe care se odihneşte o pereche de ochelari, peste toate tronînd semnătura şi datarea, 1919, de găsit şi în alte lucrări ale maestrului.
Pictura lui Stahi s-a vîndut cu cît s-a cerut pe ea, 50 de milioane, în schimb, cel mai mare preţ obţinut a fost unul în creştere, de la 70 la nu mai puţin de 180 de milioane. Pictura în cauză este semnată de Samuel Mützner, un pictor excepţional, cu o viaţă deosebită, cu un talent uriaş şi o operă remarcabilă. Se pare că Samuel Mützner este un nume apreciat prin unele ţări prin care a trecut şi unde a pictat, este larg apreciat şi la noi, dar nu scapă tratamentului pe care îl aplicăm celor care încearcă să se ridice peste mediocritate şi în alte părţi sînt apreciaţi pentru ceea ce au făcut. În ultimul timp este contestat chiar şi albumul-monografie, consistent, dar mult prea scump, dedicat marelui pictor, şi sînt prezentate argumente conform cărora multe picturi prezentate pe piaţă ca fiind ale lui Mützner ar fi ale unui alt pictor care a purta acest nume dar şi pe cel de Rodica Maniu sau ale altor mînuitori de penel, mai puţin cunoscuţi sau total neimportanţi. Este greu să te pronunţi în cazuri punctuale dar altminteri pe ansamblu.
Cele 180 de milioane de lei vechi obţinute pentru "Pri-măvara" nu este cel mai mare şi nici în părţile superioare ale clasamentului vînzărilor Mützner. Cea mai mare realizare a fost de 625 de milioane de lei vechi, exprimată însă în RON, pentru că aparţine acestui an, mai exact licitaţiei de acum aproape două luni. Un interesant exerciţiu de filtrare a luminii prin frunzele scenei cu personaj numită "În grădină" şi-a mărit preţul de aproape 10 ori, de la 65 la 625 de milioane mai exact, o dovadă clară că asistăm la un adevărat boom Mützner declanşat, destul de neaşteptat, în acest an. Peste două săptămîni, o altă pictură de Mützner, un peisaj veneţian din San Marco, de dimensiuni mai mici decît precedentul, a plecat de la 75 de milioane şi a ajuns la 340, mai mare decît recordul ultimilor ani pentru o pictură de Mützner, stabilit în 2004 la 300 de milioane de lei vechi. Din palmaresul acestui an, care încă se mai scrie, chit că pare a-şi trage sufletul niţel, că doar a fost un set de sărbători cu libere şi fugi din oraşe, mai amintim o dublură perfectă, 220 de milioane, faţă de numai 110, cît se cereau pe o plimbare în parc văzută cam de pe la doi, etajul, desigur, reuşită o lună mai tîrziu, în martie.
Pînă la năvala din acest an, recordul pentru o lucrare semnată de Samuel Mützner era de 300 de milioane, obţinute în decembrie 2004, la vreme de sărbătoare şi fugă după cadouri, pentru o aglomerată şi împrăştiată natură statică pentru care se cereau doar 140. Asta a fost la casa Alis, pentru că la Monavissa s-a petrecut, tot în decembrie 2004, un loc doi al primului cincinal din acest mileniu. Este vorba de o pictură repartizată în mod eronat colecţiei Catinca Ralea şi Emanuel Petruţ, prin confuzie cu colecţionarul Petruţ şi stîlcire a prenumelui de Emanoil al actorului Petruţ. Ea a fost vîndută cu 7.000 de euro, o sumă care trece, şi acum, dar şi atunci, la 12 decembrie 2004, de 200 de milioane.
Aceeaşi, dar cu 500 de euro mai ieftină, este şi situaţia unei alte picturi de Mützner, un primăvăratic peisaj din Balcic adjudecat în noiembrie 2004, la Monavissa, cu 6.500 de euro, de asemenea peste 200 de milioane vechi. Cu fix 200 de milioane s-a dat, după puţin timp, în ianuarie 2005, dar la Alis, o natură statică mai puţin bogată şi chiar mai puţin împrăştiată decît cea precedentă, dar mai pesimistă, pentru care se cereau doar 84 de milioane de lei.
A fost o conjunctură bună pentru artistul nostru, care a continuat şi în februarie, anul trecut, cu o scenă orientală cu multe personaje la rîu, care a urcat zdrobitor de la 32 la 140 de milioane, şi o altă turmă, de oi de această dată, care şi-a cam dublat preţul, fiind vîndută cu 125 de milioane, pe ea cerîndu-se, iniţial, doar 67. Pînă în acest an nu se mai depăşise suta de milioane pentru un Mützner. Altfel, din recolta anului merită să amintim "Coasta de argint", o fenomenală imagine asupra golfului Balcicului, ajunsă la 180 de milioane de la 120, sau, legată de această pictură, "Bărci la Balcic", care nu e pînză, ci carton, vîndut în aprilie cu 90 de milioane vechi, cam dublul preţului de ofertă.
Parfumul oriental, pentru că picturile pictorului-călător pe continente Samuel Mützner dă cea mai clară senzaţie a parfumului prin culoare, se regăseşte în "Stradă din Damasc", lucrarea vîndută în septembrie 2004 cu 160 de milioane, cu o sută peste ce se cerea. Cu numai 3 milioane mai puţin, intrăm, în decembrie, şi înăuntru, direct la bucătărie, unde pe masă ne aşteaptă o scenă de un sadism teribil sugerat: un simpatic cuplu cocoş-găină, gata-gata să scriu udrea, stă împiedicat cu spatele la ceva legume folosite la ciorbă sau supă, ardei, ceapă, varză. Sticla de vin sugerează că domnul cocoş, gata-gata să scriu cu majusculă, urma să fie ridicat la gradul de friptură, evident superior mediului lichid promis în mod aluziv, găinii care nici măcar nu e bătrînă.
După orgia culinară promisă de imaginea anterioară - de reţinut să nu intri flămînd în supermarket şi să nu scrii comentarii în stare avansată de foame - merge o cafea di-ges-tivă şi o discuţie uşoară la o "Cafenea turcească", numai 120 de milioane, e drept, în creştere zdravănă de la 50. Dar ce nu face omul pentru propria-i plăcere, chiar şi o plimbare cu "Bărci la Istanbul", 95 de milioane, cînd la început se cereau doar 30. Decorul este excepţional şi nici nu vin tîrziu, la două licitaţii de prima. Adică o lună în timp profan, al celor care nu măsoară trecerea timpului în licitaţii.
Un peisaj din Balcic, unul dintre cele care se relevă doar celor care au trecut pe acolo, că surprinde unghiuri inedite, şi nu încadrări de mulţi practicate, s-a vîndut acum aproape două luni cu 90 de milioane de lei, în creştere de la 60. Acum două săptămîni s-a vîndut tot cu 90 de milioane, preţ în stagnare, un "Golf" cu capcane, pe care l-am fi atribuit Balcicului, la o fugară şi pătimaşă privire, dar care este, evident, de pe alte meleaguri, unele dintre multele bătute de artis-tul pe care îl ştie Japonia, Venezuela, Maghrebul.
Am schiţat parcursul ultimilor ani al picturilor vîndute în contul lui Samuel Mützner şi ne-am bucura să salutăm în revirimentul semnalat o justă şi corectă cotare a lucrărilor sale, fără nici un rabat la autenticitate şi adevăr. O merită din plin acest mare artist şi lăsîndu-l în pace ne demonstrăm dragostea sau măcar respectul pentru opera sa.