Pe cel mai important pictor român îl cheamă Nicolae, Nicolae Grigorescu. Era cel mai de seamă, acum este şi cel mai scump în licitaţiile noastre, fiind, cu 340 de mii de euro, deţinătorul recordului de piaţă naţională, stabilit acum o lună şi jumătate, la Artmark, cu "Ţărăncuţă cu basma albă", ulei pe pânză. A plecat de la 50 de mii şi s-a oprit la 340. În licitaţia de toamnă Top 100 de maeştri ai artei româ-neşti, derulată de Artmark la 31 octombrie, imediat după record s-au mai vândut doi Nicolae Grigorescu, un "Ciobănaş cu turmă de oi", cu 110 mii, şi un peisaj, cu 32,5 mii de euro. După care au urmat trei Nicu Enea, cu 2,750 de mii de euro şi cu 1,4 mii, şi unul cumpărat după încheierea licitaţiei cu o mie de euro. Vânzarea începuse cu un alt Nicolae, Vermont. Cele patru lucrări de acest pictor s-au dat cu 2,5, 2, 2,5 şi, respectiv, 9 mii de euro. Fiind desene, cinci lucrări semnate Tonitza au fost vândute cu preţuri între 1,6 şi 2,250 de mii de euro. Au urmat, apoi, trei uleiuri pe carton, un peisaj vândut cu 6,5 mii, un nud cu 125 de mii şi o imagine cam stranie, o fetiţă în genunchi, cu faţa într-o batistă, despre care aflăm că ar fi "Catrina supărată", vândută cu 47,5 mii.
Nicolae Tonitza este un alt pictor din topul pieţei româneşti de artă. Nu putem spune că este al doilea, dar sigur este al treilea. În topul vânzărilor Alis, cea mai longevivă casă românească de opere de artă, Tonitza este al doilea, dar după Luchian, iar Nicolae Grigorescu vine pe locul al patrulea, după Pallady. Recordul Alis de Nicolae Grigorescu este de 75 de mii de euro, de acum fix 8 ani, de la licitaţia din 7 decembrie 2010. Tonitza, celălalt Nicolae, a urcat, însă, până la 91 de mii de euro, acum 9 ani, în decembrie 2009.
Nicolae Dărăscu s-a născut acum 135 de ani, la Giurgiu, şi a murit acum 60 de ani la anul, la Bucureşti. Studiază cu G. D. Mirea, la Bucureşti, apoi pleacă la Paris, cu o bursă. Studiază la Academie cu Jean Paul Laurens, despre care am amintit când povesteam despre nişte vânzări de orientalism. Şi el călătoreşte mult şi face multe peisaje.
Atât la Alis, dar mai ales la Artmark au apărut în vânzare numeroase picturi semnate de Nicolae Dărăscu. A luptat, pentru scurt timp, alături de Petraşcu, pentru a fi o alternativă la Nicolae Grigorescu în fruntea vânzărilor de pe piaţa românească de artă. Au venit, însă, tare, din urmă, pictori foarte buni, dar cu alte prenume decât Nicolae. Preţurile pentru Dărăscu nu s-au dus, însă, la înaltele niveluri ale pieţei. În anii recenţi, cel mai scump Dărăscu de la Artmark a costat 28 de mii de euro, în licitaţia din 2016 în care a apărut şi lotul Pascin, şi era un Balcic. Tot în 2016, o Veneţie, la aceeaşi latitudine cu Balcicul, a fost adjudecată cu 20 de mii de euro. În primăvara anului trecut s-a dat, cu 26 de mii de euro, o "Piaţa Victoriei pe ploaie".
Pe Nicu Enea, după cum semna, îl chema, desigur, Nicolae Enea. Este un artist al Bacăului, născându-se în 1897, la Valea Arinilor, murind, în 1960, în reşedinţa cu acelaşi nume ca al judeţului. A făcut studii în România, cu Mirea şi alţii. La Paris a primit un premiu, în 1934. Opera îl recomandă ca pe un artist sensibil şi talentat. La Bacău are o casă memorială şi în licitaţii apărea destul de des, mult mai rar în ultimul timp. Preţurile recente nu trec de 4,250 de mii de euro, pentru o superbă cişmea din Balcic, dar îmi amintesc o vânzare de marine desfăşurată la Biblioteca Centrală Universitară unde Moni a lui Iri a fost dusă, pentru un port, probabil Dubrovnik, la 7 mii de euro. Sunt convins că, de fapt, era preţul corect pentru acest artist de excepţie.
Tot Nicolae îl cheamă şi pe Maniu, cel care era numit, la un moment dat, cel mai scump pictor român. Turdean, cu studii clujene de sculptură, Nicolae Maniu a apucat pe calea detaliului pictural, pornind chiar de la tromp l'oeil, bucurându-se de mult succes pe pieţele occidentale.
Recent, Nicolae Maniu cel scump şi la vedere, s-a restabilit la Cluj, fiind mai prezent în viaţa noastră artistică. Titlul de "cel mai scump pictor sau chiar artist român" i-a fost "acordat" în urma unor rezultate de galerie. Când au apărut licitaţiile Ghenie, această poziţie a revenit tânărului băimărean, cu studii clujene de pictură.
Alţi artişti cu prenumele Nicolae, pe lângă cei deja evocaţi, sunt Nicolae Brana, gravor şi autor de artă religioasă, sculptor şi ilustrator de carte, contemporanul Nicolae Comănescu, ba chiar şi Niculiţă Secrieriu. Numele mult îndrăgitului sfânt ocrotitor al copiilor şi al marinarilor se regăseşte mai des în licitaţiile de icoane. În prima duminică a acestei luni, la Alis au fost vândute toate cele şapte icoane aflate în vânzare. Prima era "Sfântul Nicolae", tempera pe lemn, cu foiţă de aur, cu litere chirilice dar atelier românesc, şi s-a vândut cu o mie de lei. La Artmark, la "Imagini ale sacrului", o icoană a Sfântului Nicolae, cu litere latine de tranziţie, a plecat pentru o mie de euro. În aceeaşi licitaţie, o icoană împărătească pe pânză, "Sfântul Nicolae pe tron", de Ivan din Laz, a primit 1.200 de euro.
Sfântul Nicolae este uşor de recunoscut în pictura religioasă pentru că el a fost o fiinţă reală, episcop al Mirei Licheeii, adică localitatea Myra din Lycia. Acum localitatea se numeşte Demre şi se află în Turcia, nu departe de Antalya. Acolo se ridică o biserică amplă, în ruine pline de mister, inclusiv cu un mormânt spart, în care s-a odihnit sute de ani Sfântul Nicolae. Acum o mie de ani, marinarii italieni fură sfintele moa-şte şi le duc la Bari, unde se află şi în prezent.
Puţini ştiu că mâna Sfântului a fost adusă la Bucureşti de Mihai Viteazul, înainte să ajungă voievod. Se află şi acum la biserica Sfântul Gheorghe Nou, de lângă Kilometrul 0 al Româ-niei, în inima Bucureştiului.