Este record şi asta acoperă alte informaţii. Un nud celebru -parcă îl văd! - de Amedeo Modigliani a fost vândut cu 170 de milioane de dolari. Dar, această pictură nu este prima în topul general şi universal al vânzărilor publice de artă, ci a doua, după "algeriencele" lui Picasso, care au pus recordul la 179,4 milioane de dolari, în mai trecut. Pentru că trebuie să vedem şi asta dincolo de nuda pictură: în aceste zile se desfăşoară campania de licitaţii de artă de toamnă, de noiembrie, de la New York, avându-i ca protagoniste pe celebrele londoneze Christie's şi Sotheby's. Precedenta sesiune de renume are loc în luna mai. În aceste zile, de atunci şi de acum, se stabilesc recordurile pieţei internaţionale de artă, se dă masa critică şi direcţia. Serile celor două case adună sute de milioane de dolari, uneori se apropie de jumătatea miliardului, se doboară recorduri personale şi ni se preumblă pe dinainte numai artă legendară!
Vedeta de care vorbeşte toată lumea reprezintă o brunetă dată pe spate, pictură cam de acum un secol dar cu o tratare foarte modernă, ca o tăietură de sculptură, de parcă pictorul ar fi studiat, locuit şi mâncat în atelierul lui Brâncuşi. Sexul vinde!, au strigat analiştii americani, adormiţi deja de la cursul introductiv, blogaţi cu observaţia în coafura pubiană a picturii, mai mult decât la cea din cap, franţuzească tip anii 60. Sloganul american de marketing i-a cam scăpat pictorului de acum un secol, evreu italian care a venit la Paris şi "a ars lumânarea de la ambele capete", cum zicea generaţia lui Toulouse-Lautrec. Modigliani a murit la 35 de ani, în 1920, astfel că seria nudurilor răsturnate aparţine finalului magistral al operei. Pictura vândută cu 170 de milioane de dolari o reprezintă pe scriitoarea britanică Beatrice Hastings, care i-a pozat şi nu numai pentru cele mai bune lucrări ale sale cu nuduri. Vedeta acestor zile a apărut pe lume în zilele când impetuosul Modigliani îşi începe relaţia cu franţuzoica Jeanne Hebuterne, mignionă ca pictoriţă. Când moare pictorul, ea era însărcinată în lună mare şi nimic şi nimeni nu au împiedicat-o să se arunce pe geam, ducând drama până în cele mai negre şi grele semnificaţii.
Aşadar, "Nu couché", pictură de Amedeo Modigliani, a fost vândută într-o şedinţă specială a casei Christie's, la New York, cu exact 170.405.000 dolari americani. Se ştie că piesa a fost cumpărată, prin telefon, de un miliardar chinez, probabil tehnocrat, adică nemembru de partid, sau chiar exportator de extinctoare din tablă de conservă pentru supermarketurile româneşti. Licitaţia a avut loc lunea trecută, la sediul Christie's din New York, s-a numit "The Artist's Muse: A Curated Evening Sale" şi niciuna din cele 24 de piese cu vânzarea asigurată nu a coborât sub un milion de dolari. Dar ce zic eu un milion, cele mai ieftine piese, că au fost două, una de Roy Lichtenstein şi alta de Jeff Koons, au costat 1,445 milioane de dolari, bucata. Despre amândoi am putea spune, chiar din motive diferite, că sunt bedişti, ceea ce nu este vreo perversiune sau handicap. Roy Lichtenstein pictează în stilul BD, al benzilor desenate, iar Jeff Koons îşi plasează, de obicei, scenele în pat, cu Ciciolina răsturnată, kitsch, nu estetic ca la Modigliani, şi cu autointitulatul rege al kitsch-ului, Koons însuşi, deasupra, ca şi în scena vândută la New York, numită "Head on Breast", care într-o traducere kitsch ar însemna "Cu mâinile în ţâţele lu' aia". Dacă Jeff K. nu poate mai mult, Roy Lichtenstein a reuşit şi un 13.381.000 dolari, dublul estimării minime, pentru o piesă de mai bine de un metru pătrat, un metru lungime pe un metru lăţime, cum spune la reclamă, de email pe metal. Reprezintă o fată îmbujorată de pixelii tipografici specifici maestrului, care îşi şterge, hollywoodian, o lacrimă. În schimb, un ulei pe pânză, de 1,2 pe 1,2 metri, tot o blondă pixelată de năbădăiosul Roy, a stors 95,365 milioane de euro de la un public care n-a ridicat paleta de licitaţie fără un milion de dolari. A fost al doilea preţ al vânzării speciale, după nudul de Modigliani. Al treilea este un Gauguin, un Paul Gauguin, dar nu pictură, ci sculptură, cioplitură în lemn, cu sfârcuri din cuie de cupru şi cu şorţ aurit. Se pare că o chema Tereza, Gauguin o vedea ca pe o zeitate, iar piaţa a cotat-o la vreo 31 de milioane de dolari americani.
Un pol însemnat s-a grupat pe la 20 de milioane. Îl conduce, cu 22,565 de milioane, un Picasso halloweenic, un ulei pe pânză cu barbă zbârlită şi privire psihotică, părând că ne întinde o spadă. Cu 20,885 milioane vine un portret aparte al scriitorului american James Lord, realizat de Alberto Giacometti în 1964, cu un an înainte să îi apară eseul A Giacometti Portrait. Exact acelaşi preţ a fost obţinut pentru o lucrare pe hârtie, o acuarelă cu un bărbat în profil, studiu pentru celebra "Jucătorii de cărţi", care, pe spate, mai are un desen.
Practic, fiecare dintre milionarele oferte merită atenţia şi dragostea noastră. Mai este şi un cărbune de Picasso, unul foarte bun şi de numai 28 pe 25 cm, plecat pentru 1,685 milioane de dolari. Ernst Ludwig Kirchner este prezent şi cu sculpură, de 8 milioane, dar şi cu pictură, de 13,6 milioane. Dar chiar şi Gauguin are pictură, una tot de exact 13,6 milioane, pe lângă sculptura de 31. Un nud pe spate, cu capul în racursi, cu umbre publiene şi axilare, cam ca vedeta lui Modigliani, dar mustind de un clasicism desprăfuit doar de îndrăzneala lui Courbet, s-a dat cu 15,285 de milioane de dolari. Toulouse-Lautrec înscrie 12,5 milioane de dolari la vestita vânzare cu o scenă de sărut în aşternuturi. Hei, dar ce e esta? Două femei?! Şi tu ăla cu "sexul vinde" mai lasă-mă, nu vezi că aici e deja cu perversiuni. Contele diform a trăit cu un an-doi mai mult ca Modigliani, cu două decenii înaintea acestuia, dar a practicat şi el, cu nesaţ, autodistrugerea fără rezerve şi a câştigat. Adică s-a autodistrus.
O viaţă autodistrugător de agitată a avut şi Andy Warhol, cel mai celebru dintre ruteni, deşi puţini cunosc acest detaliu. De fapt, el este celebrul şi răsfăţatul artist Pop Art al Americii. E drept, tocmai i s-a vândut o lucrare de peste doi metri, cu un pistolet hiperrealist, cu aproape 12 milioane de dolari, dar el a murit în somn, de inimă, la 59 de ani, după o operaţie de bilă urmată de un defect de tratament recuperatoriu.
Ei, dar nu ne putem despărţi aşa, cu tristeţe, să mai invocăm nişte sume, obţinute la grămadă, după cele 491 de milioane de dolari de la "The Artist's Muse". A doua zi chiar, marţea asta, la licitaţia tradiţională de artă contemporană, postbelică, de la New York, s-a licitat de 331 de milioane de dolari. Simultan, Christie's aduna, de la Geneva, 110 milioane de franci elveţieni, pe bijuterii, şi, la Londra, 10 milioane de lire sterline, pe chinezisme, mai ales ceramică veche, din aceea, extrem de scumpă, de care aveau prin casă strămoşii noştri, cei dinainte de daci şi romani.