PLASAMENTE ALTERNATIVE Preţuri pentru toată lumea

Sabin Bălaşa la 6 mii şi Horia Bernea la 11,5 mii de euro! Am citat din rezultatele recentei licitaţii de Pos-tmodernism şi Contemporană de la Artmark. Până nu de mult, nici nu aveam preţuri pentru Sabin Bălaşa, era vreo..., nici nu ştiu cât era, dar sigur era mult, foarte mult, intangibil de mult. Era ca tablourile lui Năstase, nu ştiu cât, dar sigur enorm. Şi vin licitaţiile astea să ne distrugă visele, şi idolii, şi ideile puţine, dar preconcepute şi pun cifre în dreptul a tot, picturi şi pictori şi la ce mai aveam noi prin casă şi ştiam că e valoros că e vechi.

Aşadar, demarajul licitaţiei a fost unul în trombă, confirmând interesul sau de-a dreptul redescoperirea unei artiste care nu a dus-o rău nici înainte de 1989, dar merge perfect pe o reconsiderare din vremurile noastre. Pictura Georgetei Năpăruş, "Cămaşă", o haină epopeică, are şanse să ajungă "drapelul de luptă", pe modelul de parafrază avramico-vadimică, al procesului de reimpunere a iei în viaţa şi portul nostru, ceea ce nu este deloc rău. S-a vândut cu 7,5 mii de euro, iar estimarea se ducea la 7-12 mii de euro.

La Horia Bernea a fost invers, o estimare mai domoală a fost pusă în umbră şi depăşită viguros. Este vorba de o pictură de dimensiuni mai mici şi cu un titlu de serviciu, "Vechi oraş românesc". Imaginea cu coloane şi clopotniţă apare în mai multe lucrări de Horia Bernea şi ar fi putut fi identificată până acum. Şi dacă nu poate fi identificată, să i se dea un nume la întâmplare. Eu propun "Turlă la Văratic", chiar dacă nu are nimic de a face cu ideea de "vechi oraş românesc", că nici lucrarea în cauză nu are. Pictura cu acest nume provine din colecţia cu album a Marinei Dimitropoulos, a fost estimată la 4-6 mii de euro şi s-a vândut cu 11,5 mii de euro.

După o şarjă Ştefan Câlţia, cu o performanţă de piaţă uşor nefericită, s-au dat două picturi de Bălaşa, Sabin, de zeci de ani, una mai mare, cu 6 mii de euro, şi alta mai mică, tot cu atât. Din cele patru oferte Corneliu Baba cel mai scump a fost un peisaj larg, de golf, jumătate mare, jumătate mic, adică nisip, pe care umbre umane, în sugestia rafinată a pictorului, culeg scoici. A primit 9 mii de euro, iar o "Olandeză" ca de la curtea regilor nebuni a plecat la 4,5 mii de euro, guaşă cu cerapastel şi cărbune fiind.

Ideea de postmodernism şi contemporaneitate a permis Artmarkului să ofere artişti care punctează bine în Occident, fiind asociaţi cu arta deşteaptă şi de avangardă. Piese bune de Paul Neagu, dintre cele care apar tot mai mult, au fost adjudecate la preţuri fie în limitele evaluării, fie mult peste speranţa cea mare. O creaţie din lemn şi aluminiu, ca o hieroglifă 3D, s-a oprit când a ajuns la 10 mii de euro, o acuarelă ca o iluzie escheriană colorată a fost vândută cu 3.250 de euro, iar o tornadă ca un resort de verde şi roşu a rămas în limita estimărilor, fiind adjudecată cu 900 de euro.

Trei piese absolut remarcabile de Jules Perahim au fost puse în vânzare la preţuri mai mult decât decente, având şi garanţia de autenticitate din partea Marinei Vanci, soţia pictorului. "Semn heraldic" este un hieratic ulei pe placaj, care s-a vândut cu 4,5 mii de euro, preţ de pornire. Înaintea acestuia tocmai se dăduse o superbă şi fluidă descompunere suprarealistă, "Au bord de la mer", din buna perioadă a anilor '70, cu doar 2,3 mii de euro. În schimb, "L'Alphabet", o mapă de 22 cromolitografii, numerotate şi semnate în original, a rămas nevândută, preţul cerut fiind sub 1,5 mii de euro, sub suta de euro pe bucată.

Un uriaş al artei de avangardă, şi la propriu şi la figurat, este Daniel Spoerri, gălăţeanul plecat de la noi în condiţii dramatice, ajungând un nume respectat şi apreciat al artei internaţionale. "Émincé d'euro", un desen tipărit, semnat în original de autor şi cu farfuria, tipărită şi ea, plină de tocătură reală de euro, a fost vândută cu 500 de euro. La acest preţ a plecat şi "Restaurant Spoerri Tisch", a doua ofertă, o imagine dintre cele care poartă marca profundă a artistului, o masă cu toate ale sale, devenită artă prin simpla oprire din trecerea ei spre neobservabil. Dacă pentru această a doua ofertă, preţul este de pornire, pentru farfuria cu tochitură de euro creşterea depăşeşte dublarea ofertei.

O soartă crudă şi nedreaptă a lovit prezenţa pe piaţa românească a cuplului Natalia Dumitresco - Alexandre Istrati, pe care s-ar putea să îl recunoaşteţi de pe placa tombală a lui Brâncuşi. Ei sunt cei care i-au fost alături, în ultimele clipe, marelui sculptor, intens sărbătorit în aceste zile, şi, desigur, l-au şi moştenit, cu mormânt cu tot. Acum se regăsesc cu toţii în acest spaţiu foarte bine îngrijit din Montparnasse, la adăpost de ideile sinistre de strămutare, doar a sculptorului, desigur, pe plaiurile natale, cam nerecunoscătoare şi puţin cunoscătoare. Apropierea stilistică a celor două lucrări, câte una de fiecare, şi apropierea în ordinea licitaţiei au, fără îndoială, rolul lor în eşecul vânzării, la niveluri sub o mie sau două de euro.

Dispărut acum 10 ani, exact în timpul unei personale la fosta sală a mereu inspiratei galerii "Curtea Veche", care ne făcea să vorbim cu speranţă despre soarta sa, în spitalul din Philadelphia, Roman Cotoşman a apărut în licitaţie cu o monotipie de dimensiuni reţinute, care s-a vândut cu 2.750 de euro, estimarea minimă fiind de doar 800 de euro. S-au vândut şi două cromolitografii de Horia Damian, cu toate datele de identificare în manuscris. "La colline" a primit 450 de euro şi "Cité Mandala" 400.

De o viziune personală bine conturată şi originală, lucrările lui Gheorghe Şaru au apărut în licitaţii, dar rareori s-au bucurat de o corectă apreciere. Acum s-au dat două piese de colecţie şi maximă sugestie artistică. "Personaje" a obţinut 1,8 mii de euro, iar "Familie", 1,6 mii, amândouă la nivelul marilor aşteptări.

Vedeta vânzării de postmodernism şi artă contemporană sau chiar din zilele noastre trebuia să fie "Lansare în roşu" semnată TUC în chenar, sub o moară sgrafitată în pastă, un Ţuculescu din 1961. Era estimat la 40-50 de mii de euro, dar nu a fost vândut. Îmi voi ostoi, însă, căutarea acestui mare artist cu "Ion Ţuculescu la Craiova", un studiu foarte bine documentat şi realizat de Magda Buce Răduţ, lansat recent chiar la Craiova, acolo unde pictorul s-a născut în 1910 şi eu acum 50 de anişori.