Plusvaloarea şi creşterea competitivităţii - principalele beneficii ale utilizării AI în activitatea companiilor

Inteligenţa Artificială este din ce în ce mai folosită de industria serviciilor oferite afacerilor, pentru că utilizarea acestei tehnologii aduce plusvaloare în activitatea companiilor şi le creşte competitivitatea, au afirmat, ieri, participanţii la cea de-a XI-a conferinţă anuală a Asociaţiei Business Service Leaders (ABSL), eveniment care în acest an a avut ca temă principală de dezbatere modul în care AI impactează activitatea companiilor şi a cetăţenilor (Humans and/versus Machines - AI it's what we make of it).

În deschiderea evenimentului la care au participat 600 de reprezentanţi din peste 100 de companii, Ciprian Dan, preşedintele ABSL a spus: "Dacă ne uităm cu atenţie la ultimii ani, încercăm sentimente confuze. Ne confruntăm cu două războaie - cel din Ucraina şi cel din Israel -, care au afectat lanţurile de aprovizionare şi au dus la creşterea preţurilor în energie şi în alte domenii. Peste aceste probleme, companiile s-au lovit şi de creşterea inflaţiei, de creşterea dobânzilor bancare şi de ultimele modificări legislative care au mărit provocările cărora industria a trebuit să le facă faţă. De aceea, utilizarea AI reprezintă o temă pe care trebuie să o dezbatem, deoarece dincolo de problemele de competitivitate pe care le ridică, este o provocare pentru predictibilitate şi pentru digitalizarea activităţilor. Inteligenţa Artificială a început să transforme activitatea unor companii, există firme care au îmbrăţisat noua tehnologie, dar există şi companii care nu au luat încă o decizie cu privire la utilizarea ei. AI este viitorul pentru unele companii, dar poate fi doar un cuvânt la modă pentru altele. Nu există nicio îndoială că inteligenţa artificială va schimba lumea, deoarece companiile de toate dimensiunile se bazează mai mult pe date pentru a lua decizii strategice. Tehnologia AI este, fără îndoială, unul dintre pilonii de bază ai acestei transformări digitale. Îşi face drum rapid în procesele din toate industriile, conducând schimbări organizaţionale şi dezvoltări tehnologice. Puţini ar susţine că AI nu va schimba direct modul în care trăim şi facem afaceri, deşi amploarea rămâne necunoscută. Conversaţia despre inteligenţa artificială şi locul de muncă este, în mod înţeles, dominată de dezavantaje - după decenii de automatizare care a eliminat locurile de muncă din producţie, oamenii din sectorul serviciilor se întreabă cum le vor fi afectate locurile de muncă. Cu siguranţă fiecare schimbare tehnologică creează şi distruge locuri de muncă. Inteligenţa artificială - cel puţin în versiunea sa actuală, care utilizează seturi mari de date de limbă pentru a crea text, audio şi video - nu este diferită. Ceea ce este, probabil, interesant este tipul de locuri de muncă pe care le va crea. (...) Dacă este dezvoltată în mod responsabil, inteligenţa artificială poate fi un instrument puternic pentru a ajuta la oferirea unui viitor mai bun şi mai echitabil pentru toate societăţile. (...) Dincolo de îndoieli, am consemnat în cursul acestui an un număr ridicat de investiţii în domeniul serviciilor digitale din România, o creştere a complexităţii serviciilor oferite care au generat plusvaloare, dar şi o creştere a business-urilor, a veniturilor şi a cifrei de afaceri pe întreaga industrie".

• România, locul al doilea în Europa în industria serviciilor pentru business

Raportul anual întocmit de ABSL pentru întreaga industrie de servicii în domeniul afacerilor confirmă afirmaţiile lui Ciprian Dan. Potrivit datelor prezentate de Francesca Postolache, partner PwC şi Oana Munteanu, director People&Organisation în cadrul PwC, România, cu cele peste 1000 de entităţi care oferă servicii pentru business a devenit a doua piaţă din Europa după Polonia care numără 1750 de companii.

Francesca Postolache a precizat: "Vorbim despre o piaţă europeană de 3 trilioane de euro. La raportul întocmit de noi au participat 77 de companii din cele 1000 existente în ţara noastră. Cele 77 companii au în total 55.000 angajaţi şi reprezintă 16% din cifra totală de afaceri a celor 1000 de companii din domeniu. Am constatat că veniturile au crescut cu 19% în 2023 comparativ cu anul 2022, numărul de angajaţi a crescut cu 10%, iar 10% dintre angajaţi acoperă business-ul unei companii derulat în 2 sau 3 puncte de lucru din ţară. Raportul mai arată că priorităţile pieţei de servicii sunt automatizarea, dezvoltarea managementului şi a centrelor de excelenţă, precum şi asigurarea uneui bune guvernanţe. Pentru anul viitor 64% dintre firmele cuprinse în raport estimează o creştere a afacerii derulate, în timp ce 94% dintre aceste companii consideră că România este un loc bun pentru investiţii. Cu toate acestea, reprezentanţii companiilor au identificat şi riscuri potenţiale, iar acestea constau în disponibilitatea talentelor, în fiscalitate şi legislaţia de mediu, precum şi în mediul politic şi economic".

• 12.637 lei - salariul mediu lunar în industria serviciilor pentru business

Companiile din domeniul IT care oferă servicii pentru diferite afaceri din ţara noastră au un nivel ridicat de salarizare medie în comparaţie cu alte sectoare economice mai arată raportul prezentat în cadrul evenimentului.

Oana Munteanu a spus: "În ceea ce priveşte piaţa muncii din acest domeniu, principalele trei competenţe căutate de angajatori sunt competenţele tehnice, cele digitale şi automatizarea, şi cunoaşterea unei limbi străine. În privinţa vârstei angajaţilor, media acesteia este de aproximativ 33 ani, ceea ce arată personal cu experienţă, dar am constatat o mobilitate redusă în acest domeniu de activitate, mobilitare pe care am pus-o pe seama încetinirii economiei. Legat de salarizare, doar 57 din cele 77 de companii din raport au oferit date privind salariul mediu oferit, care în acest an se ridică la 12.637 lei lunar, ceea ce reprezintă o majorare de 9,03% faţă de anul 2022. Mai mult, companiile estimează o creştere de 7% a salariului mediu pentru anul 2024, majorarea fiind mai mică decât cea preconizată înainte de intervenirea ultimelor modificări legislative. Menţionăm că toate cele 57 de companii au crescut salariile. Cel mai mare salariu mediu în domeniu este în Bucureşti - 12.900 lei. În apropiere se află zona Transilvania-Banat, unde angajaţii companiilor din raport au salariul mediu de 10.300 lei lunar, urmată de Muntenia cu 8200 lei şi Moldova cu 7900 lei salariu mediu lunar. În domeniul operaţiunilor IT salariile sunt cuprinse în funcţie de sectoare între 15.400 lei lunar şiu 19.900 lei. În ceea ce priveşte activităţile neoperaţionale, salariul mediu se situează între 11.200 lei lunar - în zona financiară, 13.000 lei - în zona de marketing şi 13.400 pentru managerii de proiect. 45% din companiile care au oferit date privind salarizarea susţin că au oferit beneficii flexibile angajaţilor".

Doamna Munteanu a mai arătat că toate companiile au un program de muncă hibrid - de la birou şi de acasă şi că 26% dintre angajaţii companiilor lucrează numai de acasă.

• 43% din taskurile de la locul de muncă, îndeplinite de maşinile care folosesc AI

În ceea ce priveşte utilizarea AI, Sorin Popescu, vicepreşedinte al companiei Genpact, care este o firmă de consultanţă în administrarea afacerilor, a afirmat că noua tehnologie este diferită de maşinile şi roboţii clasici.

Sorin Popescu a precizat: "Suntem obişnuiţi să spunem că oamenii dac lucruri creative, empatice, iar maşinile fac doar lucruri programate. Dar AI, maşinile care folosesc AI pot face lucruri creative şi pot face lucruri în domeniul empatiei. Cercetările recente arată că în domeniul sănătăţii pacienţii preferă să interacţioneze cu maşinile decât cu alte persoane. Lucrăm deja la acest viitor, dar nu suntem siguri ce vor face mai bine oamenii şi cum vor lucra mai bine maşinile. Vom vedea, dacă fiecare va îndeplini sarcinile proprii în mod individual, izolat, sau dacă oamenii vor interacţiona cu maşinile, fiecare având un număr bine definit de taskuri (n.red. - sarcini/obiective la locul de muncă). Deocamdată viitorul este incert".

În ceea ce priveşte obiectivele realizate la locul de muncă, Paul Soare, vicepreşedinte al companiei Genpact a menţionat că, până acum, în anul 2023 aproape 43% din taskuri au fost făcute de maşini comparativ cu 34% în anul 2022, în timp ce anul curent doar 57% dintre taskuri au fost realizate oameni, faţă de 66% anul trecut.

Paul Soare a precizat: "2023 a fost cel mai bun an în privinţa dezvoltării tehnologiei. (...) Toate proiectele au fost mai bune, mai smart decât anul trecut şi au creat o emulaţie în privinţa tehnologiei. Trebuie să fim atenţi cu utilizarea noii tehnologii şi mai ales unde o aplicăm. Observăm că un motor puternic în utilizarea AI e reprezentat de creşterea productivităţii. Considerăm însă că ea trebuie combinată cu adăugarea de plusvaloare şi că e nevoie ca AI să fie folosită responsabil. Consider că nu avem de-a face cu un proces om versus maşină, ci omul colaborând cu maşina. Maşinile pot fi mai eficiente decât oamenii? E posibil, dar oamenii trebuie să coopereze cu acestea pentru dezvoltarea abilităţilor şi competenţelor. AI poate fi înfricoşătoare, dar este şi un sprijin esenţial".

• Generalul Ben Hodges: "Tehnologia funcţionează, dar interpretarea umană e cea care oferă informaţii greşite"

Legat de utilizarea eficientă a maşinilor şi a informaţiilor oferite de acestea, de noile tehnologii şi de Inteligenţa Artificială, generalul american (în retragere) Ben Hodges, specialist în logistică, a afirmat că de multe ori sistemele tehnologice au funcţionat foarte bine, dar oamenii - specialişti sau funcţionari - au interpretat eronat datele oferite.

El a prezentat ca exemple în acest sens modul în care Rusia s-a comportat din 2014 încoace cu Ucraina şi modul în care Hamas a atacat Israelul în 7 octombrie 2023.

Ben Hodges a declarat: "Războiul care se desfăşoară acum în Ucraina este rezultatul inacţiunii noastre şi a reducerii cheltuielilor militare în Europa şi SUA. De exemplu, dacă în timpul Războiului Rece numărul militarilor americani prezenţi în Republica Federală Germania era de 300.000 de oameni, acum în toată Europa mai avem, 30.000 de soldaţi americani, de zece ori mai puţin. (...) În 2014 Rusia a capturat Crimeea şi noi nu am făcut nimic, cum nu am făcut nimic ca să prevenim ceea ce s-a întâmplat în 6 ianuarie 2020 la Capitoliu în Washington D.C. Rusia a văzut asta. Mai mult, a văzut şi neînţelegerile din interiorul NATO, din perioada preşedintelui Trump, între SUA pe de o parte şi Germania şi Franţa pe de cealaltă parte. De aceea a decis să termine treaba începută în 2014 în Ucraina şi a invadat ţara respectivă în februarie 2022 având două scopuri: distrugerea Ucrainei şi desfiinţarea NATO. Nu am fost pregătiţi pentru acest lucru, cum nu am fost pregătiţi nici pentru ce a urmat după aceea, când a trebuit să explicăm cetăţenilor de ce e nevoie de mai mulţi bani pentru armament şi pentru infrastructura de mobilitate militară, în loc de prioritizarea investiţiilor din Educaţie şi Sănătate. (...) La fel şi cu ceea ce se întâmplă în Israel. Cred că problema surprinderii Israelului de atacul Hamas din 7 octombrie 2023 a fost încrederea lor prea mare în tehnologie, în sistemele de supraveghere, de monitorizare, de la graniţa cu Fâşia Gaza. Sistemele au transmis cu trei săptămâni înainte şi pe parcursul acestora imagini video cu activităţi anormale în zona graniţei, dar nu le-a luat nimeni în considerare. Toate semnele erau acolo, tehnologia a funcţionat, dar interpretarea umană e cea care a dat informaţiile greşite. De aceea nu trebuie să refuzăm să credem ce vedem pentru că se poate întâmpla orice".

Generalul american a precizat că de situaţia din Israel nu beneficiază gruparea teroristă Hamas, care în opinia sa nu va fi distrusă aşa cum a ordonat premierul israelian Benjamin Netanyahu, ci principalul beneficiar este Vladimir Putin pentru că atenţia liderilor politici la nivel global a fost deturnată de la alocarea resurselor necesare Ucrainei pentru apărarea teritoriului în faţa Federaţiei Ruse.

Ben Hodges a mai precizat că regiunea Mării Negre este una cu potenţial economic uriaş pe coridorul est-vest către centrul Europei, că ţara noastră şi Turcia reprezintă cele mai importante state din această zonă şi că România este un loc perfect pentru proiecte de investiţii.

Ben Hodges a spus: "Vom aici pentru vreme îndelungată. SUA a aprobat o strategie privind Marea Neagră şi ne bazăm pe România pentru implementarea ei, deoarece Turcia nu are încredere în noi deşi suntem parteneri în NATO, iar în Georgia persistă teama unei instabilităţi politice susţinută de Federaţia Rusă. Strategia privind zona Mării Negre include investiţii mari economice, nu doar desfăşurarea unor capabilităţi militare".

Participanţii la eveniment au mai discutat despre cele mai recente evoluţii în inteligenţa artificială, despre modul în care combinaţia de factori economici, politici, demografici, tehnologici şi de mediu remodelează globalizarea şi lanţurile de aprovizionare cu impact asupra viitorului şi au prezentat exemple practice de utilizare a AI.