România poate sprijini Republica Moldova în vederea armonizării şi absorbţiei finanţărilor europene, în cadrul programelor de cooperare UE - Moldova din sectorul viei şi vinului, potrivit unei comunicări a Patronatului Naţional al Viei şi Vinului (PNVV) remise azi redacţiei, care semnalează riscurile la care este expusă Republica Moldova în demersul său european.
"Birocraţii Uniunii Europene impun consultanţi pentru armonizarea legislativă şi a standardelor de calitate şi siguranţă în domeniul bunurilor agroalimentare făcând, ca şi în cazul României în urmă cu câţiva ani, abstracţie de realităţile şi nevoile producătorilor agricoli din ţara vecină. În ciuda politicii comisarului Dacian Cioloş de sprijinire a agriculturii din Moldova, efectele sunt greu de enumerat concret, apărând întârzieri nejustificate în demararea şi implementarea programelor de sprijin financiar sau de consultanţă. De asemenea, UE nu prioritizează accesul experţilor vorbitori de limba română în a oferi consultanţă în cadrul programelor de cooperare UE - Moldova, efectul fiind întârziat şi chiar spre zero în multe cazuri", afirmă directorul general al PNVV, Ovidiu Gheorghe.
Programul de restructurare a sectorului Vitivinicol a fost conceput de Guvernul Republicii Moldova şi Banca Europeană de Investiţii pentru a soluţiona vulnerabilităţile structurale din industria vitivinicolă a Moldovei.
"Conform contractului de finanţare semnat la 23 noiembrie 2010, BEI acordă Republicii Moldova un împrumut în valoare de 75 milioane euro, destinat realizării programului. Acesta are complementar un proiect de consultanţă pentru stat şi producători care nici până în prezent nu a demarat. Alte instituţii care «sprijină» Moldova sunt United Nations Development Programme (UNDP), Agenţia de Cooperare Internaţională a Germaniei (GIZ) şi United States Agency for International Development (USAID). Din păcate, ca şi în cazul României, mulţi dintre aceşti experţi merg la Chişinău şi le citesc moldovenilor regulamentele europene...în engleză, germană, spaniolă sau franceză. Şi atât!", se precizează în sursa citată.
Reprezentanţii PNVV afirmă că specialiştii români pot ajuta ţara vecină în vederea armonizării şi absorbţiei finanţărilor europene pentru că a trecut recent prin etapele de preaderare şi aderare.
"Republica Moldova poate fi ajutată cu experienţa noastră privind integrarea şi cu expertiza numeroşilor specialişti români. Ţara noastră a trecut recent prin etapele de preaderare şi aderare şi credem că ştim ce este de făcut şi ce greşeli trebuie evitate în vederea armonizării şi absorbţiei finanţărilor. Solul şi condiţiile climatice sunt similare, soiurile autohtone sunt aceleaşi, există aceeaşi cultură a viţei de vie. Nevoile vinului din Moldova, aşa cum le-am văzut la faţa locului, sunt retehnologizări de crame (în special cele mari care încă sunt de stat), înnoirea plantaţiilor (restructurare), promovarea pe pieţe terţe, crearea cadrului privind denumirile de origine şi indicaţiile geografice similare cu cel din România şi UE, un sistem de control al calităţii vinului. Dacă UE chiar doreşte să sprijine Moldova, trebuie să îşi reconsidere şi să îşi adapteze procedurile de sprijin şi de finanţare pentru a putea deveni aplicabile înainte de a fi prea târziu", menţionează Ovidiu Gheorghe în mesajul său.