Poluare: zeci de mii de tone de deşeuri sufocă apele

Poluarea a ajuns la un nivel greu de suportat de natură. Munţi de ambalaje din plastic sufocă apele din toată ţara. Zeci de mii de tone de deşeuri rămân anual necolectate în judeţele riverane Dunării. Concluzia reiese din Raportul privind situaţia gestionării deşeurilor în judeţele dunărene, realizat de Asociaţia Mai Mult Verde alături de Federaţia Asociaţiilor de Dezvoltare Intercomunitară. De ieri a debutat Săptămâna Apelor, organizată de Asociaţia Mai Mult Verde în cadrul programului Cu Apele Curate. În cei trei ani de proiect, au fost colectate peste 200 de tone de deşeuri de pe malurile Dunării şi ale afluenţilor acesteia. Anul acesta, vor fi organizate mai multe acţiuni de ecologizare pe Dunăre şi pe râurile din ţară.

Pentru a identifica cauzele şi soluţiile relevate în poluarea cu plastic a Dunării, în cadrul programului "Cu apele curate", a fost analizată modalitatea de gestionare a deşeurilor în localităţi riverane Dunării plecând de la premisa că principala sursă de poluare a apelor cu plastic sunt sursele de uscat, mai ales gestionarea deficitară a deşeurilor municipale. În acest scop, au fost solicitate informaţii de la instituţii cu responsabilităţi în domeniu pentru a identifica cât mai bine care este situaţia gestionării deşeurilor municipale. Cercetarea a vizat localităţile de pe malul Dunării din 12 judeţe, localităţi care pot avea cea mai mare contribuţie la poluarea din surse de pe uscat cu deşeuri de plastic, respectiv, Brăila, Călăraşi, Caraş-Severin, Constanţa, Dolj, Galaţi, Giurgiu, Ialomiţa, Mehedinţi, Olt, Teleorman şi Tulcea. Cifrele extrase din Raportul privind situaţia gestionării deşeurilor în judeţele dunărene şi din Planurile Judeţene de Gestionare a Deşeurilor (PJGD) nu sunt deloc optimiste, în condiţiile în care cele două organizaţii au concluzionat că cele mai eficiente proceduri pentru a evita poluarea apelor cu plastic rămân colectarea separată şi buna gestionare a deşeurilor. În trei judeţe riverane Dunării (Ialomiţa, Galaţi şi Constanţa) nu funcţionează un Sistem de Management Integrat al Deşeurilor, în acest caz obligaţia de gestionare a deşeurilor municipale revenind primăriilor. Probleme sunt şi în judeţele Galaţi, unde în mediul rural nu se colectează separat, şi în Mehedinţi, unde acoperirea serviciilor de salubritate este, în medie, de 65,49% (69,59% în mediul urban şi de 61,39% în mediul rural) - cea mai redusă acoperire cu aceste servicii din cele 12 judeţe analizate.

Mai mult, potrivit PJGD, în 5 judeţe rămân anual zeci de mii de tone de deşeuri necolectate. O mare parte dintre acestea cantităţi de deseuri sunt abandonate în natură, plimbate de vânt şi ploi şi ajung mai devreme sau mai târziu în apele Dunării şi apoi în Marea Neagră. Aproape 70% din deşeurile menajere generate în judeţul Olt rămân anual necolectate, cel mai mare procent dintre cele 12 judeţe riverane Dunării. Potrivit PJGD, din cele peste 50.000 de tone deşeuri menajere generate în anul 2019, 67,78% (34.000 tone) au rămas necolectate. Aceeaşi situaţie se înregistrează în Caraş-Severin, unde 11.175 tone, reprezentând 31,72% din cantitatea totală de deşeuri generate, nu au fost colectate, în Galaţi 17% (15.830 tone), Brăila 14% (8.558 tone) şi Constanţa 1,5% (3.500 tone). Judeţele riverane Dunării colectează, în medie, doar 9,73% din cantitatea de plastic generată anual.